Criza financiară a fost resimţită din plin în România în ultimul an, însă nu a avut aceeaşi intensitate pentru toţi. Cei care lucrează la stat au fost printre "fericiţii" care nu au suferit prea mult, în comparaţie cu angajaţii din privat, atât din punct de vedere financiar, cât şi din privinţa unui loc de muncă. Cel puţin până în prezent.
81% dintre şomerii României sunt din sectorul privat
"În mod normal, angajaţii de la stat ar fi trebuit să fie mai afectaţi de criza financiară decât cei din privat, dar aceştia nu au resimţit-o deloc pentru că au fost protejaţi de parohii acestui sector, de Guvern", a explicat analistul economic Ilie Şerbănescu.
"Privaţii au recurs rapid la ajustări ale bugetelor de salarii şi chiar la disponibilizări masive şi la fel primele şi bonusurile de performanţă au scăzut în mod natural pentru că volumul de muncă şi de contracte a fost mult mai redus, iar statul abia la un an şi trei - patru luni de la izbucnirea crizei a început să ia primele măsuri, să reducă din sporurile mai ciudate ale adminsitraţiei locale şi să îşi pună problema unor disponibilizări. În afară de CFR, care este un caz special, statul abia după un an a început să îşi pună această problemă şi încă nu a acţionat decisiv", crede analistul economic Radu Limpede.
"Până în momentul de faţă este evident că cei din sectorul privat au pierdut mai mult. Acolo s-au produs cele mai mari ajustări, au fost licenţieri şi s-au scăzut salariile" a spus analistul economic Aurelian Dochia.
Chiar şi statisticile îi susţin pe analişti. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârşitul lui martie 2010, în România erau 765.285 de şomeri, iar dintre aceştia 623.518 erau din sectorul privat, adică 81% din totalul oamenilor rămaşi fără un loc de muncă. Şi cu toate acestea, tot reprezentanţii sectorului bugetar ies în stradă şi se declară nemulţumiţi de o posibilă diminuare a salariilor. "Bugetarii protestează pentru că o să li se reducă anumite sporuri, nu pentru că li s-au redus. Nimeni nu spune adevărul, pentru că nu li s-au redus salariile", a spus analistul economic Ilie Şerbănescu.
În opinia lui, salariile bugetarilor ar trebui să fie diminuate. "Cei de la particular şi-au plătit nota încă din 2009. Ar trebui să plătească şi angajaţii de la stat întrucât li s-au mărit salariile pe o creştere nesusţinută", a explicat Şerbănescu.
Ce şanse au bugetarii să obţină ce vor în urma protestelor?
Analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că statul nu are nicio şansă să poată respecta cerinţele bugetarilor. "După părerea mea nu au niciun rost aceste proteste, dar întrebaţi-i pe ei de ce le fac", a spus Şerbănescu.
Analistul Radu Limpede crede că pentru a obţine ceva de pe urma acestor proteste, sindicatele ar trebui să vină cu propuneri coerente pe diferite legi şi măsuri ale Guvernului şi nu să se opună propunerilor care sunt în curs, ale FMI-ului şi cele luate din cauza crizei economice.
"Nu au nicio şansă ca pe vremuri de criză să facă presiune pur şi simplu de dragul presiunii, de dragul de a nu schimba nimic. Au şansa, dacă au poziţii coerente pe măsuri punctuale, să ducă negocierea la un punct de mijloc. Nu mai au şansa ca pe vremuri să facă presiuni generaliste care să fie aprobate de dragul alegerilor", a explicat Radu Limpede.
Toţi românii ar putea plăti pentru nereuşita Guvernului
Analistul economc Aurelian Dochia crede că bugetarii au şanse foarte mari de reuşită, dar a atras atenţia că un posibil câştig al bugetarilor va avea efecte secundare asupra întregii economii şi asupra întregului popor.
"Evident că au şanse, aşa cum s-a întâmplat de foarte multe ori, astfel de proteste pot bloca încercările de reformă, dar evident că atât consecinţele şi costurile unor asemenea întârzieri le suportăm cu toţii pentru că nu există scăpare. Există scăpare în sensul că se poate transfera sarcina de pe umerii unora către alţii. Nu se ştie acum, dar se poate şi către privat dar şi către orice familie. Oricine poate ajunge să plătească blocarea acestor încercări de reformă, fie că vom avea dificultăţi în sensul că vor creşte preţurile şi atunci e un fel de taxare pe care o va plăti toată lumea, fie că va fi nevoie de o creştere a impozitelor şi taxelor. Deci soluţii alternative nu înseamnă decât că se va încerca să se transfere către altcineva povara restructurării", a explicat analistul economic Aurelian Dochia.
Protestele pot duce la blocarea economiei
Din ce în ce mai mulţi bugetari organizează mitinguri în faţa Guvernului şi chiar ameninţă cu greva generală dacă Executivul nu ajunge la o înţelegere cu ei. Unii analişti economici privesc însă cu ochi buni aceste proteste.
"Prin protestele bugetarilor statul obţine ceea ce nu face. Nu cred că sunt atât de tâmpiţi încât să le plătească şi orele în care ei stau în stradă şi protestează", a explicat Ilie Şerbănescu.
Radu Limpede nu este de aceeaşi părere. "Nu câştigă nimic statul în perioada de proteste. Nu aş contabiliza câştigurile din asta. Gândiţi-vă că pentru un protest al unor funcţionari sunt firme private care nu îşi primesc banii la timp şi aşa mai departe", a explicat Radu Limpede.
De aceeaşi părere este şi Aurelian Dochia. "Este mult mai mare pierderea care se realizează datorită acestor proteste pentru că se poate ajunge la paralizarea economiei. Sunt o serie de servicii publice care nu funcţionează în timpul protestelor şi asta înseamnă că nu mai funcţionează economia. Se poate ajunge la situaţia absurdă în care totul este blocat. Sectorul privat nu poate să meargă mai departe dacă nu sunt nişte servicii esenţiale oferite de sectorul public", a explicat Dochia.








Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M