Buda îi cere lui Anastase să mai tragă de timp cu Legea ANI

"La Cameră au fost introduse, cu ocazia dezbaterii pe fond a legii ANI şi cu ocazia cererii de reexaminare a legii din partea preşedintelui, acele comisii de cercetare a averilor care funcţionează pe lângă Curtea de Apel. La Senat aceste comisii au fost eliminate (...) În articolul 75, alineatul 4, din Constituţie se spune foarte clar că, dacă o prevedere (n.r. dintr-o lege) ţine de competenţa decizională a primei Camere sesizate, iar ea nu e adoptată la nivelul celei de-a doua Camere, atunci respectiva prevedere trebuie să fie întoarsă înapoi, la prima Cameră sesizată (n.r. pentru dezbatere)", a explicat marţi preşedintele Comisiei juridice, Daniel Buda.

El le-a spus deputaţilor jurişti că a înaintat o adresă către preşedintele Camerei, în care i-a solicitat să amâne trimiterea la promulgare a acestui act normativ, "dat fiind faptul că aceste comisii speciale de cercetare a averilor ar fi de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor". Potrivit lui Buda, preşedintele Camerei va informa Biroul Permanent în legătură cu acest aspect, Birou care va decide dacă sesizează sau nu comisia juridică. El a invocat posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare a Camerei, dacă Biroul Permanent va decide acest lucru.

La rândul său, deputatul UDMR Mate Andras a subliniat că, în situaţia dată, Senatul ar trebui să trimită obligatoriu la Cameră pentru a adopta sau a respinge articolele ce ţin de competenţa decizională a deputaţilor. "În caz contrar, încălcăm principiul bicameralismului şi al articolului în care se spune cine este cameră decizională şi cine e prima cameră sesizată. Obligatoriu, ar trebui să reintre la noi la cameră, să dezbatem şi noi- putem fi de acord sau nu cu aceste comisii- apoi plenul să decidă dacă adoptă raportul sau nu, iar apoi să meargă la promulgare", a afirmat Mate.

El a atras atenţia că, având în vedere termenul limită de 45 zile de la adoptarea legii până la promulgare, plenul Camerei Deputaţilor s-ar putea întruni într-o sesiune extraordinară. "Sigur că se poate convoca Camera în sesiune extraordinară în această situaţie, în măsura în care Biroul Permanent va aprecia dacă e necesar acest lucru", a subliniat democrat-liberalul Daniel Buda.

Buda a vorbit şi despre oportunitatea ca membrii Comisiei juridice să înainteze o altă adresă, către Biroul Permanent al Camerei, prin care să solicite acestui for ca, la rândul său, acesta să ceară Senatului să trimită la Camera Deputaţilor acele prevederi din legea ANI care ţin de competenţa decizională a Camerei.

Pe de altă parte, deputatul PNL Gheorghe Gabor a apreciat că aceste comisii "au un rol foarte important, pentru că sunt primul filtru". "Dacă membrii comisiei sunt oameni competenţi, ei pot stabili cu precizie dacă este cazul sau nu este cazul ca dosarul respectiv să fie trimis mai departe sau nu.Cred că sunt utile", a spus liberalul.
Noua Lege ANI a fost votată săptămâna trecută de Senat, cameră decizională. În urma votului, Agenţia Naţională de Integritate rămâne doar cu prerogativele de a sesiza ANAF sau Parchetul, după caz, cu raportul de analiză, dar nu şi comisiile de control al averilor care s-ar fi reînfiinţat pe lângă curţile de apel dacă s-ar fi acceptat solicitarea din cererea de reexaminare a preşedintelui Băsescu.

Comisiile de cercetare a averilor, formate din doi judecători şi un procuror, ar fi avut competenţe ca, pe baza raportului de analiză al ANI, să înceapă controlul averilor şi, în funcţie de ce ar fi rezultat în urma acestui control, să trimită mai departe cauza, instanţelor competente, inclusiv cerând confiscarea averilor.

Aceste comisii de control al averilor au fost înfiinţate prin Legea 115/1996, dar, după cum a explicat, în Senat, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, ele funcţionau pe lângă curţile de apel înainte de existenţa ANI, astfel că niciodată comisiile şi Agenţia nu au fost funcţionale în paralel.