38 de micrograme de particule de poluare pe metru pătrat de aer. Adică de aproape 4 ori mai mult decât limita maximă admisă de Organizaţia Mondială de Sănătate.
"Asta înseamnă că, în loc să avem într-un an 100 de tone de praf pe kilometru pătrat , avem 400 de tone de praf pe kilometru pătrat. Asta poate fi o cuantificare mai uşor de priceput. Asta înseamnă că suntem deficitari la capitolul spaţii verzi, pentru că spaţiile verzi sunt antidotul împotriva prafului", explică Niculae Rădulescu, preşedinte ECO Civica.
Datele despre poluare au fost colectate timp de trei ani, din 25 de oraşe din 12 ţări membre ale Uniunii Europene. Concluziile trase de cercetători sunt îngrijorătoare.
Cercetătorii mai arată că între 15% şi 30% dintre copiii care sunt crescuţi în zone cu praf şi aglomerate, suferă de astm.
"Poluarea este un factor major care generază crize necontrolate ale bolii, criză de sufocare, care nu este controlată cu medicaţie, care aduce pacientul mult mai frecvent la spital şi care presupune internare de urgenţă", spune Florin Mîhălţan, medic pneumolog.
Locuitorii Capitalei sunt pe jumătate resemnaţi cu situaţia, dar edilul şef al Capitalei este optimist.
"Ce să fac cu praful? Gata. I-am dat drumul: spăl în continuare. De la 10 străzi au ajuns 20 de bulevarde, o să ajung la 60 de bulevarde", a spus primarul Sorin Oprescu.
Întrebat dacă la următorul studiu Bucureştiul va mai fi sau nu cel mai poluat oraş din Europa, Oprescu a răspuns că "la următorul studiu o să ne spună ăia că dacă mai primim ceva praf de la ei, că la noi e foarte curat".
În acest moment, Stockholm-ul este declarat cel mai curat oraş din Europa.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M