BRANDURI ROMÂNEŞTI: Magiunul de Topoloveni, singurul acreditat în Europa

Deşi există o diversitate a produselor tradiţionale înregistrate la nivel naţional, de la brânzeturi, produse din carne, de panificaţie sau de brutărie, până la băuturi, miere, fructe şi legume, deocamdată magiunul de Topoloveni rămâne singurul produs alimentar care a reuşit să obțină protecţia comunitară.

Specialiştii Ministerului Agriculturii au declarat că la ora actuală mai sunt două produse româneşti ce au depus documentaţie la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei.

"La ora actuală au fost depuse documentaţii la minister pentru Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei de către Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi şi Asociaţia Doripesco, prima solicitând Indicaţie Geografică Protejată (IGP), iar cea de-a doua Denumire de Origine Protejată (DOP), ambele sisteme asigurând protecţia denumirii produselor agricole şi alimentare identificate", a declarat, marţi, Iuliu Gabriel Maloş, consilier produse tradiţionale în MADR.

Specialitatea Tradiţională Garantată (STG) este un alt sistem de atestare care asigură, de asemenea, protecţia denumirii produselor agricole la nivel european.

Alte şase produse româneşti care ar putea dobândi protecţie comunitară sunt în faza completării documentaţiei în vederea depunerii acesteia la minister, iar pentru alte două produse au fost începute demersurile pentru recunoaşterea grupurilor de producători.

Cele şase produse cu documentaţie în curs de depunere la MADR sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covârlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran.

"Consider că va exista un impact deosebit în rândul producătorilor români în momentul în care va obţine protecţia comunitară un produs de bază, cum ar fi brânza de Sibiu, sau un produs din carne. Este foarte important ca producătorii dintr-o anumită zonă să acţioneze împreună, să se asocieze şi să respecte acceaşi metodă în vederea protecţiei produsului respectiv", a explicat Maloş.

SC Sonimpex SRL, producătorul magiunului de Topoloveni, a înscris magiunul natural de prune ca produs tradiţional românesc în anul 2004, iar în februarie 2009 a devenit primul produs care a obținut protecția la nivel național.

La începutul lunii decembrie 2011, într-o vizită oficială efectuată în România, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a declarat după întâlnirea cu producătorii români de produse tradiţionale că autorităţile şi producătorii români ar trebui să fie mai activi pentru înregistrarea unui număr cât mai mare de produse tradiționale cu protecție la nivel european.

Acesta a precizat că lipsa informării a fost una dintre cauzele înregistrării unui singur produs tradițional cu protecţie la nivel european.

"Cred că a fost o problemă de informare şi de o parte şi de alta. Eu am propus Ministerului Agriculturii să pregătească o echipă în acest domeniu, noi de la Bruxelles să dăm o mână de ajutor cu o altă echipă care cunoaşte foarte bine legislaţia europeană, iar la nivelul producătorilor să-şi pregătească dosarele pentru că normele de acreditare nu sunt complicate. Consider că nu este atât de grea pregătirea dosarului, ci mai mult să se înţeleagă oamenii pe un anumit teritoriu. Fiecare are impresia că protecţia va fi numai a lui, dar caracteristica unei indicaţii geografice sau de origine este o proprietate publică, pentru toţi cei dintr-o regiune sau din zona respectivă care respectă o reţetă în realizarea produselor. Dacă fiecare încearcă să lupte împotriva celuilalt, în loc să acţioneze împreună ca să protejeze produsul respectiv, se pierde timp şi energie şi rezultatul este acelaşi", a adăugat comisarul european.

Potrivit datelor MADR, ponderea cea mai mare a produselor tradiţionale înregistrate şi atestate o reprezintă produsele lactate (aproape 39% din total), urmată de produsele din carne (peste 30%), produsele de patiserie şi panificaţie (15%), băuturi alcoolice (circa 9%) diferenţa fiind data de alte produse şi de legume şi fructe.