Bolnavul din România: Tratat cu substanţe interzise în Europa şi cu şanse mici de vindecare

Studiul Comisiei prezidenţiale a demonstrat care sunt şansele unui pacient român de a primi un tratament corespunzător, la timp, pentru a supravieţui. "Această statistică s-a făcut pe ceea ce înseamnă şansele pacientului, pe diagnostice care există, şi care în alte condiţii ar fi avut şanse, iar aceste şanse nu au fost realizate din cauza modului de finanţare a sistemului, din cauza modului de organizare. Una este să descoperi un neoplasm în stadiul întâi, alta este să îl descoperi în stadiul trei. Practic se pierde şansa. Se pierde şansa de a fi tratat cum trebuie şi de a supravieţui", a declarat pentru REALITATEA.NET Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

'''Un român, dacă ar fi trăit în altă ţară, ar fi primit tratament la timp''

Astărăstoae a mai explicat că această statistică a fost realizată pe indicii de mortalitate şi morbiditate din ţările din Uniunea Europeană, pe diferite afecţiuni, observându-se că în România aceştia sunt mai crescuţi.

"S-a văzut că la noi aceşti indici sunt crescuţi, după care s-a văzut de ce sunt crescuţi. Tocmai pentru că depistarea este tardivă, nu există politici intersectoriale, pentru că finanţarea sistemului este proastă, avem deficit de medici. Toate acestea conduc la faptul că un român dacă ar fi trăit în altă ţară ar fi avut şansa de a primi un tratament la timp. Nu are egalitate de şanse, nu poate să acceseze serviciile pe care legea le prevede", a declarat Vasile Astărăstoae.

Întrebat care ar fi factorii care determină accesibilitatea la sistemul sanitar a unei populaţii şi starea de sănătate a acesteia, Vasile Astărăstoae  a spus că ''aceşti factori sunt responsabilitatea celor care organizează sistemul. Finanţare, personal calificat, investiţiile în sănătate. Dacă nu faci aceşti paşi nu asiguri accesibilitatea la sănătate".

Pacienţii români, trataţi cu substanţe interzise în Europa

Şi managerii de spital recunosc situaţia dezastruoasă din sistemul sanitar, un sistem la care pacientul cotizează, dar care nu îi este accesibil în mod eficient.

"Cred că toată lumea este de acord cu ce scrie în acel studiu. Principalele cauze de mortalitate în România, şi în general, sunt bolile cardiovasculare şi bolile oncologice. De exemplu, un pacient în Bucureşti şi în ţară care are un infarct sau accident cerebral, are şanse de supravieţuire în România substanţial mai mici faţă de ale unui pacient din ţările Europa", a declarat pentru REALITATEA.NET Bogdan Andreescu, managerul general al Spitalului Clinic Colentina

"Iar cu partea de oncologie, aceasta lasă mult de dorit. Noi încă tratăm cu radioterapie cu sursă de cobalt, care în restul Europei este interzisă, pentru transplantul medular nu există o reţea bine pusă la punct a donatorilor. Deci suntem departe de orice asistenţă medicală decentă. Dar aici trebuie un efort colectiv", a adăugat el.

Un alt lucru pe care studiul l-a arătat este că un copil născut în România în anul 2007 are un risc de şase ori  mai mare să moară înainte de a împlini 6 ani, în comparaţie cu un copil născut în Suedia şi de aproape trei ori mai mari decât unul născut în Ungaria, lucru confirmat şi de Bogdan Andreescu.

"Iarăşi o zonă sensibilă înseamnă partea de mortalitate infantilă, unde iarăşi la noi, lucrurile stau foarte rău", a declarat Bogdan Andreescu.

Ministerul Sănătăţii: Starea de sănătate a românilor nu se datorează doar sistemului sanitar

Dacă medicii şi directorii de spitale admit veridicitate studiului,  reprezentanţii instituţiei responsabile cu sistemul de sănătate din România o infirmă.

"Nu mi se pare corect. 75% din starea de sănătate a unei populaţii este datorată altor cauze, economice, sociale, nu sistemului sanitar. Determinanţii stării de sănătate nu sunt numai cei daţi de boală. Bolile sunt aduse de fumat, de consum de alcool, de accidente rutiere, starea socială", a declarat pentru REALITATEA.NET Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

"Nu spunem că în România sunt salvaţi de la boli atâtea milioane de oameni care se internează în spitale", a adăugat Cristian Irimie.

Însă, ca o contradicţie, secretarul de stat recunoaşte că România este printre ultimele ţări din Uniunea Europeană la capitolul sistem sanitar. "Da, România este printre ultimele ţări în ceea ce priveşte alocare de buget, la multe alte lucruri, la incidenţa tuberculozei. Nu ţine numai de sistemul medical. Sistemul sanitar este alături de întreg sistemul românesc", a mai spus Cristian Irimie.