Şomerii sunt afectaţi de depresie şi boli ale stomacului/FOTO: GrupRC

Hipertensiune arterială, depresie şi ulcer - acestea sunt cele mai grave boli care îi pot afecta pe şomeri, spun medicii.

"Categoric, stresul poate declanşa hipertensiune arterială, mai ales în cazul persoanelor care sunt predispuse la această boală. În plus, se întâmplă ca de multe ori, în această situaţie, pe fondul stresului prelungit, bolnavii să nu răspundă bine la tratamentul medicamentos pe care îl urmează", atenţionează prof. univ. dr. Mircea Cinteză, şeful secţiei de Cardiologie, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Medicul spune că stresul influenţează valorea tensiunii arteriale, prin creşterea acesteia, dar fiecare persoană reacţionează în alt mod. "În funcţie de personalitatea fiecăruia dintre noi - agitat, depresiv sau echilibrat, situaţia este alta. Stresul are o acţiune diferită, mai ales în cazul primelor două categorii de persoane, respectiv cele agitate sau depresive", explică medicul Cinteză.

Cardiologul spune că, în general, valoarea tensiunii arteriale la adulţi trebuie să fie mai mică de 14 /9 mm Hg, iar la persoanele care au şi alte boli asociate, precum diabetul zaharat, tensiunea normală se situează sub valoarea de 13 /9 mm Hg.

Medicii sunt de părere că nu numai persoanele care au fost disponibilizate în această perioadă sunt mai expuse unor afecţiuni produse de stres, dar şi cei care au un loc de muncă, dar nu este bine plătit. "Orice persoană cu nelinişti şi anxietate poate să dezvolte o depresie în această perioadă. Nu este vorba numai de şomeri, ci şi de salariaţii cu venituri reduse. Tensiunile şi grijile zilnice prelungite predispun la tulburări anxioase şi depresive", avertizează dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Stresul poate declanşa crize de ulcer

La rândul lor, psihologii confirmă că persoanele rămase fără un loc de muncă în această perioadă de criză economică se pot confrunta adesea cu depresie, iar cel mai afectat este sexul feminin.

"Cele mai multe cazuri de acest fel se întâlnesc la femei, sugerând transmiterea legată de sex, probabil printr-o genă dominantă", spune psihologul Mirela Zivari.

Specialistul deosebeşte mai multe tipuri de depresie - cea majoră, care provoacă tulburări ale proceselor fiziologice normale (dormitul, mâncatul, plăcerea pentru anumite activităţi) ori tulburările bipolare, care reprezintă o schimbare între stările de mânie şi depresie, ce pot fi dramatice şi rapide ori graduale.

"Un alt tip de depresie este distimia - aceasta este mai puţin severă, dar se manifestă pe termen mai lung, de cel puţin doi ani. Persoanele sunt mereu triste, abătute, confruntându-se astfel cu un disconfort puternic la locul de muncă, la şcoală sau în viaţa de zi cu zi", atenţionează psihologul Zivari.

Majoritatea studiilor realizate de specialişti în domeniu au arătat că părinţii, fraţii şi copiii persoanelor cu depresie severă au un risc de boală de 10-15% pentru o tulburare afectivă, în comparaţie cu 1-2% în populaţia generală.

Nu în ultimul rând, stresul accentuat şi grijile zilnice pot agrava unele boli deja existente. Este şi cazul afecţiunilor stomacale. "În perioadele de nelinişte interioară, ulcerul poate recidiva, dar, în acelaşi timp, stresul are un rol important şi în declanşarea crizelor ulceroase", spune prof. univ. dr. Carol Stanciu, preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie.

Alte afecţiuni abdominale cauzate de stres sunt mai tulburările de tranzit şi durerile abdominale.