În ziua de 6 ianuarie, în biserici se face slujba de sfinţire a agheasmei mari, iar apoi credincioşii care participă la slujbă sunt stropiţi cu ea.
Agheasma este împărţită oamenilor şi poate fi băută timp de 8 zile, până pe 14 ianuarie. Despre agheasmă, oamenii cred că vindecă orice boală, de la deochi până la alcoolism sau chiar sterilitate, aşa că se îmbulzesc, în fiecare an, ca să ia o sticluţă de agheasmă.
Tot de Bobotează preotul aruncă o cruce în apă, iar bărbaţii se aruncă după ea. Cel care scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.
În unele zone ale ţării se stropesc cu agheasmă mare şi caii.
În noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun busuioc sub pernă. Cele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, spun bătrânii.
Tradiţia spune că, dacă plouă în ziua de 6 ianuarie, iarna va fi una lungă, iar dacă este frumos afară se spune că vom avea parte de o vară frumoasă. Dacă bate crivăţul, roadele vor fi bogate, iar dacă pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă va fi belşug şi sănătate. De Bobotează nu se spală rufele. Şi tot în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
Boboteaza, ziua în care se sfinţesc apele. VEZI tradiţii şi superstiţii VIDEO
În fiecare an, pe 6 ianuarie se sărbătoreşte Botezul Domnului sau Boboteaza. În această zi, preoţii sfinţesc apele. Boboteaza, împreună cu ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă, iar în unele zone ale ţării, oamenii colindă. În această zi se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul şi se fac prorociri despre noul an.








Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M