Vasile Blaga, candidatul PD-L la Primăria Capitalei, se va confrunta cu fostul său coleg de campanie, liberalul Ludovic Orban, în încercarea de a câştiga Bucureştiul, experienţa în administraţie, dar şi imaginea bună de care s-ar fi bucurat ca ministru fiind considerate un avantaj de liderii PD-L.

S-a născut pe 26 iulie 1956 la Petrileni, în judeţul Bihor. Este căsătorit şi are doi copii. A absolvit, în 1981, Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic "Traian Vuia" din Timişoara.
A urmat, în 1994 şi 1995, cursuri de specializare vamală la Viena, în Austria şi la Weiden, în Germania, iar în 1999, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare - seria a VIII-a. Între 1981 şi 1990, a lucrat în cadrul Întreprinderii Mecanice Hiperion din localitatea Stei. A pornit ca şef de formaţie de lucru, apoi ca şef atelier, şef secţie schimb, şef secţie coordonator, pentru ca în 1990 să ajungă directorul societăţii.

A fost ales senator de Bihor pe listele FSN la alegerile din 20 mai 1990. A făcut parte din Comisia pentru apărare şi asigurarea ordinii publice şi din Grupurile parlamentare de prietenie cu Japonia, Ungaria, Argentina şi Portugalia. Mandatul său de senator a încetat la data de 14 februarie 1992, în urma demisiei. Blaga a părăsit Parlamentul în timpul crizei prin care, în FSN, aripa Roman s-a desprins de cea a lui Ion Iliescu.

Vasile Blaga a ocupat funcţiile de preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi de vicepreşedinte al CFSN Bihor până în 1991, când a fost numit preşedinte al FSN Bihor, funcţie pe care avea s-o deţină până în 1997. În 1993, Blaga a ales să facă parte din Partidul Democrat, desprins din FSN.

Între 1991 şi 1993, Vasile Blaga a fost prefect de Bihor, iar între 1993 şi 1996, director general la Direcţia Regională Vamală Oradea.

La alegerile din 3 noiembrie 1996, Vasile Blaga a fost ales senator de Bihor pe listele PD. A făcut parte din Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului şi din Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului.

În 1997, Vasile Blaga a fost ales secretar general al PD, funcţie pe care a ocupat-o până la momentul fuziunii PD cu PLD. De altfel, Vasile Blaga este şi în prezent lider al organizaţiei PD-L Bucureşti şi secretar general al partidului.

Blaga şi Orban au condus echipa de campanie a lui Băsescu
În perioada 2000-2004, Vasile Blaga a fost expert parlamentar, iar între 2001 şi 2004 a fost vicepreşedinte cu probleme organizatorice al PD, funcţie în care a fost ales la Convenţia Naţională a partidului din 18 mai 2001. Tot între 2001 şi 2004, Vasile Blaga a fost preşedinte al PD Bucureşti, fiind ales în această funcţie pe 11 noiembrie 2001.

În octombrie 2003, a fost desemnat membru în Consiliul Naţional de Conducere al Alianţei DA şi co-preşedinte al Alianţei pe Bucureşti.

În 2004, alături de liberalul Ludovic Orban, a condus echipa de campanie a lui Traian Băsescu pentru alegerile locale din Capitală, Blaga fiind desemnat apoi şi şef de campanie pentru alegerile prezidenţiale.

La alegerile din 28 noiembrie 2004, Vasile Blaga a fost ales senator de Bucureşti pe listele Alianţei DA. Din februarie 2007, este membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. După alegerile din 2004, Vasile Blaga a fost numit consilier prezidenţial pe probleme de apărare şi securitate naţională. Nu a stat în această funcţie decât o săptămână, deoarece în decembrie 2004 a fost învestit ministru al internelor şi administraţiei în Cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu, format din Alianţa PNL-PD, UDMR şi PC.

Contractul EADS
Printre proiectele iniţiate de noua conducere a MAI s-au numărat reforma poliţiei, promovarea unui cod deontologic al poliţistului sau renegocierea contractului cu EADS de securizare a frontierelor. O dată cu numirea lui Vasile Blaga în fruntea MAI, contractul cu EADS a fost controlat şi renegociat.

La sfârşitul lunii februarie 2005, după o decizie a Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, contractul dintre MAI şi EADS a fost desecretizat. Tot în februarie 2005, Vasile Blaga a dispus constituirea unei comisii care să verifice termenii contractului, comisie care a constatat că studiul de fezabilitate conţinea, de fapt, o sinteză a unor studii anterioare cu acelaşi obiect, realizate de alte societăţi în folosul Poliţiei de Frontieră.

După prezentarea raportului comisiei, Vasle Blaga a precizat că Guvernul va lucra cu EADS, dar "în condiţii negociate şi la alte preţuri decât cele cuprinse în contract". EADS a fost de acord cu propunerile Guvernului de rediscutare a contractului şi a acceptat ca suma totală pentru lucrările, bunurile şi serviciile livrate să constituie efectiv valoarea contractului.

Alegerile europarlamentare au fost amânate, pe 12 martie 2007, în urma adoptării unei ordonanţe de urgenţă în acest sens în şedinţa de Guvern. Ordonanţa nu a fost semnată de miniştrii democraţi Vasile Blaga şi Monica Macovei. Blaga a declarat că nu a semnat ordonanţa de urgenţă pentru amânarea alegerilor, întrucât apărea ca iniţiator al unui act normativ elaborat, de fapt, de către secretarul general al Guvernului, Radu Stroe.

Presa a relatat că Tăriceanu i-ar fi spus voalat lui Vasile Blaga că-l va revoca pentru că nu a semnat ordonanţa de amânare a alegerilor. Premierul i-a dat lui Vasile Blaga ca termen-limită pentru a demisiona din guvern data de 19 martie 2007. La o zi după expirarea termenului impus de Tăriceanu, ministrul Blaga a sugerat că nu va demisiona din funcţia pe care o deţine în Executiv şi că nu a luat în serios termenul limită pe care i l-a dat premierul pentru a pleca din Guvern.

Pe 2 aprilie 2007, premierul Călin Popescu Tăriceanu a trimis Parlamentului lista noului Guvern restructurat, fără miniştrii PD. Vasile Blaga a fost înlocuit cu liberalul Cristian David în fruntea Ministerului de Interne.

Acuzat de fostul şef al DGA
Vasile Blaga a fost acuzat de fostul şef al DGA, Marian Sântion, că ar fi blocat o anchetă la vârful Jandarmeriei. Pe 6 martie 2006, ministrul Blaga a aprobat demisia din motive personale a şefului Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din cadrul MAI, Marian Sântion. Ulterior, pe 14 martie 2007, Sântion a declarat că Vasile Blaga i-a cerut să întrerupă cercetările pe care le începuse la Jandarmerie în legătură cu casele pe care le-a ridicat şeful Direcţiei de Logistică din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, colonelul Nicolae Lecu, cu ajutorul militarilor în termen încorporaţi în cadrul Jandarmeriei.

În 2 iulie 2007, Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a solicitat DIICOT să informeze opinia publică dacă a realizat vreo anchetă referitoare la faptul că numele a doi lideri PD, Vasile Blaga şi Sorin Frunzăverde, apar într-un dosar de contrabandă cu ţigări pe Dunăre, numit dosarul "Clisura". Vasile Blaga şi Sorin Frunzăverde au respins acuzaţiile formulate de Mugur Ciuvică, potrivit cărora aceştia i-ar fi protejat pe contrabandiştii de ţigări de pe Clisura Dunării, spunând că afirmaţiile GIP sunt doar "o tentativă jalnică de ieşire din anonimat". Totodată, DIICOT a precizat că nu există o anchetă care să-l privească pe fostul ministru de Interne, Vasile Blaga în legătură cu dosarul Clisura.

Averea
Vasile Blaga are, potrivit declaraţiei de avere din 21 noiembrie 2007, două terenuri intravilane în Oradea cumpărate în 1996 şi două terenuri agricole în Cihei-San Martin (judeţul Bihor) cumpărate în 2007. Are două case în Oradea, ambele cumpărate în 1995, o motocicletă Honda cumpărată în 2000 şi un autoturism BMW cumpărat un an mai târziu. Are conturi curente deschise la: Banc Post (20.590 dolari, deschis în 1995 şi 259.260 RON deschis în 2005), Raiffeisen (46.277 euro deschis în 2002, 646.580 RON deschis în 2006). Blaga mai are şi depozite bancare în valoare de 45.000 RON (în total) la Banca Transilvania, BRD şi Banca Ţiriac şi un depozit de 23.500 dolari la BCR, deschis în 2000. Deţine două fonduri de investiţii la ING Nederlander în valoare totală de 68.000 de RON. Deţine acţiuni la S.C. Mobila Alfa S.A. (800 acţiuni), Hiperion Stei S.A. (663 acţiuni), Petrolsub S.A. (324.301 acţiuni), U.A.M.T. (800 acţiuni), BRD (16.100 acţiuni), România Combi S.A. (692 actiuni), Romextera S.A. (248 acţiuni), Banca Transilvania S.A (602.865 acţiuni).

Şi soţia sa are un cont de 6.834 euro şi un cont de 64.968 RON, ambele deschise în 2006 la Raiffeisen Bank. Mai are un cont în valoare de 24.979 RON deschis în 2000 la BRD şi un cont deschis în 2005 la BCR în valoare de 62.725 RON.