"Eu cred că am fost destul de dinamici, destul de ocupaţi, destul de orientaţi către reguli, cu aceleaşi reguli pentru toată lumea", a caracterizat Mișu Negrițoiu bilanțul ASF pe 2015.
Nu chiar pentru toată lumea. Regulile s-au schimbat pentru una dintre cele mai mari firme de asigurări, deşi în joc mai erau 1,8 milioane de români cu 2,5 milioane de poliţe de asigurare. Poate că dacă preşedintele ASF ar fi avut o altă atitudine în relaţia cu acţionarii şi investitorii, românii nu ar trebui să se întrebe acum dacă vor fi sau nu despăgubiţi de Fondul de Garantare al Asiguraţilor.
Întrebat ce își reproșează în cazul Astra Asigurări, Negrițoiu a răspuns:
"Că nu am fost suficient de convingător pentru acţionari ca să facă tranzacţia cu investitorii pe care i-am găsit. Ceea ce era nevoie la Astra în primul rând, ca să fie repusă pe linia de plutire, era injecţia de 200 de milioane de euro. Nevoia de investiţie era mult prea mare faţă de dimensiunea societăţii şi...faţă de valoarea societăţii".
Înţelegem, deci, că o firmă de asigurări cu 1,8 milioane de clienţi nu înseamnă atât de mult pentru cei care ar trebui să se poziţioneze de partea consumatorului. Mai mult, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară sare în apărarea firmei de audit KPMG, cea care ar fi trebuit să redreseze financiar Astra.
"Nu i se poate reproşa KPMG-ului că nu a salvat-o de la faliment pentru că salvarea de la faliment, de la început, în planul de redresare, însemna capitalizare. KPMG nu putea să o salveze fără capitalizare. KPMG a fost un bun administrator, cu diligenţele necesare ca să organizeze emisiunile de capital social, a fost un administrator şi un bun gospodar. KPMG şi-a realizat mandatul", a mai spus Mișu Negrițoiu.
În cele din urmă, KPMG s-a transformat din aşa-zis salvator în lichidator. Tribunalul Bucureşti a decis, la propunerea ASF, ca firma de audit să pună lacătul pe agenţiile societăţii şi să îi valorifice bunurile.
"Noi am făcut două propuneri. KPMG şi Dascălu SRL nu ştiu ce", a precizat Negrițoiu.
Alte două societăţi de asigurări, Carpatica şi Euroins, sunt la un pas de faliment. În octombrie, Euroins a intrat în procedură de redresare financiară, iar Carpatica se află în aceeaşi situaţie de peste un an şi jumătate. Recent, în cazul Carpatica, au fost discuţii cu un investitor sloven, dar...nu atât de serioase.
"A fost o întâlnire de curtoazie. Nu avem dovezile că aceşti investitori au şi capacitatea financiară ca să preia o parte din Carpatica sau să participe la majorarea de capital şi nu avem nicio propunere de investiţii", a explicat președintele ASF.
Un nou faliment pe piaţa asigurărilor din România nu înseamnă neapărat un dezastru pentru cel care gestionează situaţia.
"Fondul de Garantare are suficiente resurse ca să acopere chiar două societăţi, nu numai una. Fondul de Garantare astăzi are cam 1 miliard de lei, iar despăgubirea clienţilor Astra, în totatlitate dacă ar fi să depună cereri, se duc la vreo 650 de milioane. Deci, mai rămân 350 de milioane de lei", a declarat Negrițoiu.
Scumpirea excesivă a poliţelor RCA a stârnit şi ea controverse pe piaţa asigurărilor. Mii de transportatori au protestat recent faţă de tarifele mari ale poliţelor şi i-au cerut demisia lui Mişu Negriţoiu. Şeful ASF nu se gândeşte să renunţe la salariul imens, dar în cele din urmă, conducerea instituţiei a decis limitarea scumpirilor.
Asta nu înseamnă, însă, că poliţele RCA se ieftinesc, ci că preţurile acestora nu cresc mai mult decât în prezent.
