Foto: kuleuven-kortrijk.be

Nu este de aşteptat însă ca experimentatul om politic flamand să ia conducerea noului guvern. Criza politică vine pe fondul recesiunii globale, care a afectat profund economia belgiană.

După ce Yves Leterme şi-a prezentat demisia, vineri, în urma acuzaţiilor de interferenţe politice în dosarul Fortis, regele Albert al II-lea s-a consultat cu liderii partidelor din ţară. Duminică seara el a primit-o, pentru a doua oară în weekend, pe Marianne Thyssen, preşedintele partidului creştin-democrat flamand CD&V, al lui Yves Leterme.

Regele s-a întâlnit şi vineri cu principalii responsabili politici ai majorităţii parlamentare, din care fac parte liberali, creştin-democraţi flamanzi şi liberali, socialişti şi membri ai unei formaţiuni francofone de centru.

Regele va trebui să ia repede o decizie, majoritatea politicienilor cerându-i să evite un vid de putere, în contextul crizei economice cu care se confruntă Belgia. Liderul partidului liberal francofon belgian Didier Reynders - care a respins posibilitatea de a prelua el conducerea Guvernului, din cauza opoziţiei socialiştilor - a declarat că "speră" că va putea fi luată o decizie încă de duminică seară.

Numele premierului este aşteptat, oricum, înainte de discursul de sfârşit de an al suveranului, care va avea loc miercuri.

Pentru a pune capăt zvonurilor privind o posibilă numire din nou în funcţia a lui Leterme, purtătorul său de cuvânt a declarat duminică seara că premierul demisionar nu este "candidat la succesiune sau pentru a juca un rol în viitorul Guvern". Menţinerea sa în funcţie era, oricum, puţin probabilă, deoarece credibilitatea sa este mult prea deteriorată.

Dar nimeni nu se aşteaptă la o remaniere profundă a Guvernului, pentru că acest lucru ar presupune negocieri de prea lungă durată.

Numele cel mai vehiculate pentru a-i urma lui Leterme sunt cele ale altor doi creştin-democraţi flamanzi, permiţând astfel menţinerea echilibrului în rândul majorităţii: Herman Van Rompuy, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Jean-Luc Dehaene, fost premier. Ambii sunt veterani ai politicienii belgiene. Şi numele fostului premier liberal flamand Guy Verhofstadt apare destul de des.

Scenariul privit de mulţi drept cel mai prorabil îl reprezintă numirea unui Guvern de tranziţie format din partidele de la putere,  până la alegerile regionale din iunie 2009, care ar putea fi cuplate cu un scrutin legislativ anticipat. Este posibil, însă, şi ca regele să numească un premier până la sfârşitul legislaturii actuale, în 2011.

"Marea întrebare este dacă acest guvern va fi unul de tranziţie, până în iunie, sau din contră un Guvern normal, până în 2011", a explicat analistul Pierre Vercauteren.

Yves Leterme, care a fost foarte criticat pentru modul în care a gestionat tensiunile dintre flamanzi şi francofoni, şi-a dat, în mod paradoxal, demisia în urma unui dosar care oferise, iniţial, puţină credibilitate Guvernului său: salvarea grupului bancar Fortis, principalul angajator privat din Belgia. Demisia sa a aruncat din nou ţara în turbulenţele politice din care spera să fi ieşit până în iunie 2009.

Din vara anului 2007, Bruxelles-ul a cunoscut o criză aproape continuă din cauza disputelor dintre flamanzi şi francofoni privind viitorul ţării, care nu a avut un Guvern stabil timp de nouă luni.