BCE îi urechează pe guvernanţii români, pentru că vor să taie salariile bancherilor

Banca Centrală Europeană (BCE) a criticat, alături de legea privind angajaţii băncii centrale a României, şi proiectul de lege din Ungaria, care prevede reducerea salariului guvernatorului băncii centrale, ca parte a măsurilor de austeritate menite să reducă deficitul bugetar al ţării.

În Ungaria, miniştrii noului guvern au iniţiat un proiect de lege care ar reduce salariul guvernatorului băncii centrale a ţării, Andras Simor cu 75%, la aproximativ 2 milioane de forinţi (8.550 dolari) pe lună. Decizia a venit în contextul în care oficialii partidului Fidesz, venit la guvernare în luna aprilie, au cerut demisia guvernatorului, pe fondul unor acuzaţii legate de investiţii din trecut în fonduri offshore. Acesta şi-a anunţat intenţia de a-şi păstra funcţia în cadrul băncii centrale a Ungariei până la finalul termenului, iar analiştii FT susţin că este de aşteptat ca BCE să-l susţină.

În cazul României, legea prevede, printre reducerile salariale pentru diferite categorii de angajaţi publici, şi diminuarea cu 25% a salariilor personalului BNR şi transferul la bugetul de stat a sumelor reprezentând această diminuare.

BCE nu s-a pronunţat împotriva ideii generale de reduceri voluntare prin tăierea salariilor angajaţilor organismelor de reglementare pentru ieşirea din impas a ţărilor grav afectate de criza europeană a datoriilor şi nu a obiectat în cazul reducerilor voluntare de salariu, cerute în ultimii ani de guvernatorii băncii centrale irlandeze, adaugă jurnaliştii de la FT.

Guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii, Mervyn King a anunţat că nu doreşte să primească măriri de salariu în perioada 2010-2011 şi chiar a refuzat majorarea venită odată cu realegerea sa în funcţie din 2008.

Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE a motivat poziţia instituţiei, argumentând în favoarea reformelor fiscale, care sunt "esenţiale pentru reinstaurarea încrederii în economie şi creştere". Cu toate acestea, Trichet a apărat principiul independenţei băncilor centrale încă de la numirea sa în fruntea instituţiei europene, din 2003. Conform raportului anual al băncii, salariul preşedintelui a crescut în 2009 cu 2,5%, la 360.000 euro. "Principiul independenţei băncii centrale cere ca nici o terţă parte să nu exercite o influenţă directă sau indirectă" asupra acesteia, susţin oficialii BCE, indicând faptul că o atfel de procedură este interzisă de tratatele europene.

"Legea prevede, la fel ca şi pentru anumite alte categorii de angajaţi publici, diminuarea salariilor personalului BNR, deşi statul român nu este angajatorul formal al personalului BNR. Conform statutului BNR, salariile personalului BNR sunt plătite din resursele proprii ale băncii centrale.(...) În acest context şi independent de necesitatea adoptării unor măsuri urgente, BCE ar dori să reamintească faptul că orice operaţiune între banca centrală naţională (BCN) şi autorităţile naţionale ale unui stat membru UE trebuie să respecte limitările impuse în acest sens prin Tratat, şi în special principiul independenţei băncii centrale prevăzut la articolul 130 şi interdicţia de finanţare monetară", se menţionează în nota informativă publicată de BCE.

În plus, BCE a recomandat ajustarea legislaţiei pentru a fi în conformitate cu tratatul de aderare al ţării la Uniunea Europeană. Oficialii BNR au anunţat că este o chestiune ce trebuie discutată la nivelul guvernului, în ceea ce priveşte ajustarea legislaţiei.

"Din perspectivă contabilă, o diminuare a salariilor personalului conduce la o diminuare de facto a costurilor operaţionale ale BNR, majorând astfel în mod potenţial resursele financiare ale acesteia. Totuşi, dacă majorarea corespunzătoare a resurselor financiare ale BNR este transferată direct la bugetul de stat, o astfel de situaţie ar constitui în mod efectiv majorarea fondurilor statului român pe seama BNR. În acest sens, orice transfer financiar direct de această natură de la BNR la bugetul de stat poate fi asimilat finanţării monetare care este interzisă în mod clar prin articolul 123 din Tratat. Prin urmare, pentru a se evita o încălcare a interdicţiei de finanţare monetară, legea ar trebui modificată pentru a se asigura respectarea în totalitate a dispoziţiilor Tratatului", informează BCE.