Prezent la o dezbatere pe tema Strategiei Lisabona a Uniunii Europene pentru dezvoltare şi locuri de muncă, şeful statului a arătat că la o analiză atentă a recomandărilor Comisiei Europene şi a concluziilor Consiliului European se poate constata că "se perpetuează vechi slăbiciuni ale României din perioada de pre-aderare". "În primul rând, fixarea unor obiective insuficient de ambiţioase în raport cu potenţialul existent, capacitatea administrativă scăzută şi insuficienta funcţionare a pieţei muncii şi participarea la aceasta", a atenţionat el.

Şeful statului a subliniat că în România este nevoie de o "întărire a nivelului de asumare a obiectivelor şi măsurilor specifice Strategiei Lisabona". În acest sens, preşedintele a invocat două probleme. "Prima se referă la faptul că trebuie să îmbunătăţim rapid sistemul de formulare, corelare şi implementare a politicilor publice. În acest sens, este nevoie de mai multă consultare publică. A doua problemă vizează nivelul la care ne propunem să beneficiem de experienţa altor state membre ale Uniunii Europene şi de sprijinul Comisiei Europene", a detaliat Băsescu.

El a criticat faptul că în România se pune accent doar pe aplicarea legislaţiei comunitare, din cauza ideii că acesta este domeniul în care se face un control riguros de către Comisia Europeană. "Este expresia situaţiei de tipul "când nu suntem controlaţi sau sancţionaţi nu trebuie să facem mare lucru".

"Următoarea ţintă majoră a României este adoptarea euro ca monedă. Trebuie să ne asumăm explicit anul 2014. Aceasta, însă, este o ţintă realistă numai dacă vom manifesta responsabilitate politică în gestionarea cheltuielilor publice şi dacă vom introduce mecanisme coerente de planificare şi execuţie bugetară multianuală", a subliniat el apoi.

Printre deficienţele la care a mai făcut referire Băsescu s-a numărat şi faptul că ţara noastră are o ponderea prea mare a populaţiei ocupate în agricultură. În discursul său, preşedintele s-a mai referit la faptul că în România, obiectivele şi mijloacele Strategiei Lisabona reprezintă un subiect "pe care încă nu îl cunosc sau nu îl înţeleg mulţi dintre politicienii României".

"Cetăţenii României, însă, ştiu încă prea puţin despre ce este vorba atunci când aud de Strategia Lisabona. Dacă vrem ca Strategia Lisabona să fie un succes, atunci trebuie să ne adresăm în primul rând cetăţenilor", a punctat el.