- Respingerea disponibilizărilor din MAI: E un semn de slăbiciune a Coaliţiei. Acest semnal a venit într-un moment nepotrivit când România se pregăteşte să iasă pe piaţa internaţională. Era o lege care viza un proces de reformă. M-am obişnuit cu atmosferă şi atitudini împotriva intereselor naţionale. Cei care avem responsabilităţi directe pentru ţară, trebuie să ducem crucea. Oameni cu ochii bulbucaţi care apar la televizor sunt supăraţi că ţara a ieşit din recesiune.
- Stabilitatea politică este esenţială pentru ţară. Văd că mai este o modă, chiar să desconsideri un ministru care nu vine toată ziua la televizor sau nu face conferinţe de presă suficient de dese. Eu apreciez miniştrii după altceva. Există un element care vorbeşte mult despre calitatea cabinetului. Este pentru prima dată în istoria post-decembristă când cele 40 de obiective cu FMI au fost atinse. Indiferent cât vorbesc miniştrii, realitatea este că şi-au făcut treaba.
- Cu primul-ministru am avut o discuţie alaltăieri despre priorităţile pentru perioada următoare.
- Despre demiterea din MAI: Înţeleg că domnul secretar general MAI a primit un aviz. Dacă era ceva de spus, trebuia spus atunci în ianuarie. Haideţi să vedem vinovăţia. Asta nu pot stabili nici eu, nici presa, ci instanţa.
- Numiri politice: E o zonă pe care eu am criticat-o frecvent. Cred că toate partidele trebuie să ajungă la un consens cu privire la nivelul până la care se fac numiri politice.
- Nu doar România este în criză, ci toată Europa. Putem considera că am ieşit din criză economică, atunci când începem să avem o creştere sustenabilă de peste 3 procente. Să se genereze şi efecte pentru cetăţean. Ne trebuie o creştere de 3-4 procente. Să sperăm că anul 2012 ne va aduce aceste salturi.
- În acest al doilea program cu FMI, unul dintre obiectivele majore este privatizarea managementului regiilor autonome. Nu este vorba neapărat de manageri străini. Sper ca până la sfârşitul anului să demarăm acest proces pentru ca 2012 să fie un an care să ne aducă ajustarea pierderilor în companiile de stat.
- Îi invit în arenă pe cei care tot dau lecţii. Vreau să îi văd pe cei care vin la televizor şi dau lecţii, să îmi dea un telefon şi să spună: Eu aş vrea să fiu prim-ministru.
- Uitaţi-vă pe la televizoare şi vedeţi toţi încruntaţii şi toate doamnele încruntate. Când am spus de reducerea pensiilor, aveau spume în ochi, le ieşea peste tot. Au creat o atmosferă atât de rea.
- Cert este că, în momentul de faţă, România are condiţii să îşi reia creşterea economică. Obiectivul guvernului este să creeze locuri de muncă. Asta vine din mai buna utilizare a fondurilor europene. A început o mai rapidă absobţie a fondurilor. Eu cred că acest obiectiv de creare de locuri de muncă va fi vizibil până la finalul anului.
- Directorii de şcoli: S-a spus foarte mult despre politizare. Din câte ştiu sistemul a fost ocolit. Legea educaţiei spune că prin concurs vor fi aleşi managerii. Lucrurile sunt în regulă aici.
- Despre liberalizarea preţurilor la energie şi eliminarea subvenţiilor la căldură: Foarte multe lucruri pot fi speculate. Pentru că revenim din nou la populaţie, aş vrea să fiu foarte bine înţeles. Am avut iniţiative şi chiar mi-am asumat unele anunţuri extrem de rele pentru populaţie, pentru că m-am considerat responsabil, ca şef al statului ales. Înţeleg prin ce dificultăţi a trecut populaţia şi ei sunt cei care au plătit cel mai greu preţ al crizei, mai ales bugetarii şi pensionarii. Însă în continuare obiectivul trebuie să fie legat de această creare de locuri de muncă care să ducă resursă în buget. Pentru că problema subvenţiilor este tot o chestiune de resurse. Când nu mai ai resurse în bugetul de stat, nu mai ai de unde să le dai. O ţară care nu-şi asigură resurse nu are altă soluţie decât să reducă aceste cheltuieli. Din acest punct de vedere, este foarte clar că reducerea subvenţiilor, dacă va fi făcută fără cap, va afecta popuţaţia. Administraţiile locale trebuie să ia foarte în serios problema subvenţiilor şi să înceapă anchetele sociale ca să afle ce familii au nevoie de subvenţie. Pentru că şi eu, şi George Copos, şi Dinu Patriciu, şi Boc, primim subvenţie. Este un exemplu teoretic, probabil că toţi, ca şi mine, au centrale individuale.
- Despre absorbţia fondurilor europene: Sunt 2 ministere care sunt campioane: MDRT şi Ministerul Muncii. Sper să vină un al treilea minister, să spunem al Transporturilor, care a terminat un număr mare de licitaţii şi începe să plătească avansurile. Avem şi un număr mare al ministerelor slabe. Sunt dezamăgit de Ministerul Mediului, care era un minister foarte bine cotat şi acum văd că merge destul de slab. Dar şi la ministerele cu absorbţie este o problemă. Marea problemă apare în implementare. Se transferă banii la administraţiile locale, apare ori clientelismul, ori conflictul de interese. Sunt semnale serioase din acest punct de vedere. Să nu păţim ca la SAPARD, să trebuiască să dăm zeci de milioane de euro înapoi. Aş da un semnal către administraţiile publice locale: atenţie la respectarea procedurilor pentru banii alocaţi de la MDRT, Ministerul Agriculturii şi cel al Mediului. Sunt semnale serioase că banii vor fi ceruţi înapoi. Prin sondaj s-au luat 13 proiecte şi, din13, 10 au fost cu nerespectarea procedurii după ce ministerul a transferat contractele şi banii către administraţia locală.
- Despre revizuirea Constituţiei: Proiectul este terminat, cred că trebuie găsit şi un moment de linişte şi îl voi transmite către instituţii. În mare, atribuţiile preşedintelui rămân aceleaşi, ale Parlamentului rămân aceleaşi. Se are în vedere punerea în aplicare a votului rezultat la refenendum, şi anume parlament unicameral şi 300 de parlamentari. În acelaşi timp, am avut în vedere neclarităţile din Constituţie care au generat confuzii. Un lucru foarte neclar a fost relaţia prim-ministru - preşedinte, la remaniere. Acum scrie foarte clar că cei doi trebuie să se consulte şi să ajungă la o concluzie asupra numelui celui care să intre în cabinet. Ne obligă Constituţia, trebuie să ajungă la un consens. O altă modificare ar fi că, după depunerea listei guvernului şi a programului, Parlamentul are termen 10 zile să dea votul de învestitură a guvernului. Dacă nu îl ia in discuţie, se consideră picat şi se propune un nou guvern. La două proceduri similare, se dizolvă Parlamentul.
- Întrebat dacă mizează pe participarea celorlalte partide, în Parlament, la votul pe noul proiect de Constituţie: Categoric da. Nu cred că sunt oameni politici care pot spune că un referenum la care 83% din populaţie a spus "da, parlament unicameral", poate fi respins de partide politice. S-ar supune riscului unor sancţiuni severe la următoarele alegeri. În plus, viaţa publică ne arată că aşa cum suntem noi organizaţi, cu cele două camere, nu se întâmplă nimic în plus faţă de un parlament unicameral. După cum vedeţi, sunt multe legi care trec de una dintre camere cu adoptare tacită şi ajung să fie discutate doar de camera decizională.
- Întrebat dacă nu se întruneşte numărul necesar de parlamentari: Dacă nu se întruneşte, nu se întruneşte. Dacă responsabilitatea politică este a celor care blochează voinţa suverană a poporului.
- Despre continuarea modernizării statului: Implementarea a ceea ce s-a adoptat până acum, avem 4 coduri ale justiţiei de implementat. Implementarea legii educaţiei, continuarea modernizării şi decăpuşării sistemului de sănătate, împărţirea administrativă, eficientizarea regiilor autonome. Şi mai înseamnă să convingem pe toţi cei care trebuie să plătească la stat să plătească.
- România, pe medie, este departe de a fi o ţară care să aibă o fiscalitate ridicată. Fiscalitatea este redusă, pe medie. E complicată, dar să sperăm că se va face şi reforma sistemului de taxe.
- Sunt 3 ministere care stau pitite, din punct de vedere al reducerii numărului de personal. E Ministerul de Finanţe, care n-a făcut niciun fel de reducere, Ministerul Muncii şi Ministerul de Interne. La MAI cel puţin... Uitaţi-vă ce zace în inspectorate, tot soiul de oameni care n-au nicio legătură cu siguranţa cetăţeanului. Eu această zonă o vizez. Nu exclud posibilitatea ca şefii de minister să vină cu nişte variante în care să plece tot şefii de post. Nimeni nu vorbeşte de reducerea numărului de poliţişti în mediul rural.
- Despre neparticiparea la summitul de la Varşovia, unde România a anunţat că nu participă: Polonia a recunoscut Kosovo, România, nu. Polonia, ca ţară organizatoare, poate să invite o altă ţară, chiar dacă aceasta nu e recunoscută de ONU. Cei care au recunoscut Kosovo îşi pot lua libertatea să-i invite. România nu poate sta la aceeaşi masă cu un stat care nu e recunoscut de ea însăşi. Vom vedea ce atitudine vom avea după ce va fi recunoscut de ONU. Dar nu vom fi printre cei care vor vota pentru recunoaştere.
- Despre relaţia cu SUA, în legătură cu faptul că Stetele Unite au sugerat invitarea Kosovo: Am dus o campanie de explicare a faptului că nu recunoaştem Kosovo, ne vom menţine poziţia şi nu văd de ce ar trebui să ne-o schimbăm dacă doreşte un stat sau altul. România n-ar fi consecventă, serioasă, credibilă.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M