Băsescu: Primăvara arabă ne-a dat ocazia să retrăim momentul căderii dictaturilor din Europa de Est

Şeful statului a făcut, joi, prima declaraţie după protestele care au pus ţara pe jar.

Iată principalele declaraţii:

2011 a fost un an dificil, un an în care crizele economică, financiară, umanitară şi, uneori, politică au pus din nou la încercare guvernele şi populaţiile lumii. Este suficient să amintesc urmările cutremurului din Japonia, catastrofale în plan umanitar, dar şi cu efect major în planul strategiilor energetice sau evoluţiile dramatice, dar dătătoare de speranţe, din state precum Tunisia, Libia sau Egipt, sau criza datoriilor suverane în Uniunea Europeană, pentru a creiona imaginea unei lumi plasate mai mult ca oricând într-o zonă a incertitudinii şi a schimbării.

În Europa, pe măsura adâncirii crizei, a devenit tot mai clar că viitorul constă în consolidarea şi continuarea integrării statelor în Uniune. Singurele opţiuni viabile pentru depăşirea dificultăţilor rămân acţiunea concertată a statelor membre, dialogul constant între instituţii şi state, definirea în comun a priorităţilor de acţiune şi a direcţiilor de evoluţie.

Principala lecţie învăţată este că o atitudine responsabilă în plan politic şi economic constituie o premisă fundamentală împotriva crizelor. Ţinând cont de prioritatea momentului la nivel european şi mondial, sunt  utile câteva aprecieri referitoare la situaţia României din punct de vedere economic şi financiar.

În faţa propriei instabilităţi, în 2009 şi 2010, şi mai apoi în faţa instabilităţii economice externe, România a continuat reformele instituţionale, acordând o atenţie prioritară reînscrierii în limitele Pactului de Stabilitate şi Creştere şi creând premisele astfel pentru revenirea la un deficit bugetar de sub 3% din produsul intern brut la finele anului 2012. Nivelul datoriei publice a României continuă să se situeze sub o treime din produsul intern brut, fiind unul din cele mai reduse la nivelul statelor Uniunii Europene.

Am înregistrat o perioadă de creştere constantă, începând cu trimestrul IV 2010, şi preconizăm că datele statistice vor indica o creştere economică medie de aproximativ 2,5%, pentru 2011. În primele nouă luni ale lui 2011, PIB-ul s-a majorat, în termeni reali, cu 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2010. Economia românească a evoluat peste aşteptările multora, în special datorită producţiei agricole bune, a cererii mari la export şi a investiţiilor guvernamentale.

În 2010 şi 2011, România s-a situat în topul ţărilor europene în ce priveşte procentul din PIB destinat investiţiilor.

În ultimii doi ani, atenţia Guvernului s-a concentrat pe procesele de reformă deja începute. Prioritatea pe linia reformelor se menţine şi în 2012. Aşteptăm intrarea în vigoare în iunie a Codului de procedură civilă, va fi continuată reforma companiilor de stat şi va fi finalizată legea sănătăţii. Avem în vedere o eventuală reorganizare administrativă a ţării, dacă vor permite condiţiile politice.

Dorim să rămânem angrenaţi în evoluţiile majore la nivel european şi să evităm stabilirea unor diviziuni artificiale în cadrul Uniunii. România este adeptă a unei Uniuni tot mai integrate, care să tindă spre Statele Unite ale Europei.

Am reflectat în Programul de Convergenţă transmis Comisiei Europene că obiectivul nostru de a adopta moneda unică europeană în 2015 se menţine.

Teme europene de interes particular pentru România: pentru 2012 avem două repere legate de MCV: raportul interimar de la începutul anului şi evaluarea comisiei. Aşteptăm propunerile concrete ale Comisiei, plecând de la premisa că evaluarea nostră este că raportul din februarie va fi pozitiv.

Suntem surprinşi că, după ce am ridicat problema de două ori, decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen este în continuare blocată.

Fondurile europene rămân un element esenţial al creşterii economice.

Un obiectiv prioritar rămâne securitatea energetică. Trebuie pus accentul pe energii regenerabile. Nu trebuie să aşteptăm încă o criză pentru a ne aduce aminte de importanţa acestor proiecte.

Este la fel de important să privim cu interes spre exteriorul Uniunii. Ca şi în urmă cu 5 ani, când România devenea membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, asociindu-se spaţiului de democraţie şi prosperitate, dar şi setului de valori pe care este construită Uniunea, rămânem fideli susţinerii traseului european al ţărilor care demonstrează voinţa politică şi capacitatea de a parcurge cu succes întregul itinerariu, deloc facil, al transformărilor democratice şi reformelor politice, economice şi administrative. Politica „uşilor deschise” trebuie să rămână vectorul care impulsionează aceste schimbări în statele candidate şi aspirante.

Politica externă va rezerva şi în acest an un loc special pentru relaţiile cu China. 2011 a marcat o intensificare a relaţiilor noastre cu principalele economii asiatice.

În perioada următoare, credem că se cuvine să ne regăsim şi cu Federaţia Rusă în promovarea aceloraşi valori ale spiritului european, pe linia evoluţiilor pozitive înregistrate deja în relaţiile economice bilaterale. România doreşte să consolideze dialogul cu Rusia pentru valorificarea oportunităţilor de cooperare, pe baze pragmatice şi cuprinzătoare, în spiritul unui dialog deschis şi european care să ţină cont atât de profilul internaţional, cât şi de interesele fiecărui stat.

Primăvara arabă este, fără îndoială, evenimentul politic cel mai important al anului 2011, un moment de cotitură istorică şi o şansă imensă pentru regiune. Primăvara arabă ne-a oferit ocazia de a retrăi momentul euforiei produse acum mai bine de 20 de ani, de căderea dictaturilor din Europa de Est. Ne-a creat, de asemenea, responsabilitatea de a oferi altora experienţa acumulată în propriul proces de tranziţie.