Băsescu anunţă că UE a decis să creeze o celulă de criză pentru situaţii de dificultate economică

"S-a stabilit că va fi pus în practică un mecanism informal de alertă şi schimb de informaţii şi de evaluarea situaţiei, practic este vorba de crearea unei celule de criză, căreia statele membre care ar intra în dificultate trebuie să i se adreseze, informând despre dificultăţile pe care le au în sistemul bancar atât preşedintele băncii centrale europene, preşedintele comisiei europene, preşedintele în exerciţiu al consiliului, dar şi celelalte state membre", a explicat şeful statului. Autorităţile naţionale de supraveghere, adică şefii băncilor centrale, sunt invitate să se întâlnească lunar pentru a face schimb de informaţii, a adăugat el.

Băsescu a mai spus că statele membre au decis să acţioneze "coordonat şi complet pentru funcţionarea sistemului financiar", că şi-au reconfirmat obiectivul de a menţine încrederea în sistemul financiar şi că autorităţile din fiecare ţară îşi asumă responsabilitatea să asigure lichidităţi în sistemul financiar şi bancar. În acest context, Băsescu a explicat că s-a decis ca Banca Europeană de Investiţii să acorde 30 miliarde euro pentru sprijinirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru infrastructură.

Un alt punct asupra cărora s-a convenit, a mai informat preşedintele, este instituirea unor mecanisme care să urmărească responsabilizarea conducătorilor instituţiilor financiare. "CE solicită în mod ferm responsabilizarea tuturor actorilor financiari, în special din sistemul bancar", a mai spus preşedintele, arătând că autorităţile comunitare au stabilit modificarea normelor contabile pentru a fi reflectată mai corect valoarea instituţiilor financiare.

Preşedintele a dorit să menţioneze că liderii europeni au atras atenţia asupra nevoii de a supraveghea inclusiv marile agenţii de rating având în vedere că unele dintre acestea au acordat ratinguri ridicate unor bănci care apoi au dat faliment, deşi, a spus Băsescu, aveau de la aceste agenţii "o etichetă de rating foarte bună pusă pe frontispiciu".  În aceste condiţi, "pe bună dreptate, încrederea companiilor de rating este pusă sub semnul întrebării", a mai explicat Băsescu, adăugând că, din mari supraveghetori, agenţiile de rating trebuie să devină supravegheaţi în sistemul financiar. Nu în ultimul rând, Traian Băsescu a mai informat că membrii Consiliul nu au ezitat în documentul final al lucrărilor să facă referire la remuneraţia  conducătorilor de intreprinderi, care ar trebuie să reflecte performanţa reală a interprinderilor pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Măsurile pe care UE şi le propune îi depăşesc graniţele, a mai spus şeful statului. "UE îşi propune să acţioneze cu partenerii săi internaţionali, inclusiv instituţiile financiare internaţionale pentru o reformă reală a sistemului financiar pe plan global", a mai explicat şeful statului.  

Summitul UE nu a reuşit să aducă un consens referitor la ideea controversată a unei supervizări coordonate a pieţelor din Europa, în condiţiile în care criza financiară a subliniat necesitatea unei mai bune supravegheri a băncilor, deoarece sistemul actual, în care fiecare ţară membră are propria autoritate naţională de control, şi-a demonstrat limitele. 

Cei 27 încearcă de mult timp să se pună de acord pentru a-şi coordona mai bine acţiunile, însă fără prea mult succes. Ţările în care sunt instalate sediile marilor grupuri financiare pledează pentru maximum de centralizare, în timp ce ţările în care predomină filialele se tem că îşi vor pierde orice drept faţă de aceste societăţi.