Potrivit lui Bărbulescu, aplicarea directă a Convenţiei în hotărârile instanţelor române a cunoscut în decursul timpului o evoluţie, de la lipsa de aplicare a normelor Convenţiei sau invocarea izolată a acestora, până la o aplicare directă şi efectivă a normelor Convenţiei şi pronunţarea hotărârilor judecătoreşti în baza dispoziţiilor Convenţiei, interpretate din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, în primii ani după ratificarea Convenţiei, influenţa acesteia şi a jurisprudenţei Curţii s-a manifestat preponderent în procesul legislativ, determinând modificări legislative, acestea din urmă reflectându-se în hotărârile judecătoreşti ale instanţelor române.
"Prin valoarea lor juridică, hotărârile Curţii, în numeroase rânduri, au determinat sau au impulsionat reformele legislative ori schimbări ale jurisprudenţei naţionale.(...) Chiar articolul 21 din Constituţia României din 1991, după revizuirea din 2003 a fost completat, între altele, cu un alineat care consacră expres dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil", a punctat Lidia Bărbulescu.
Astfel, preşedintele interimar al ÎCCJ a arătat că, treptat, atât instanţele cât şi justiţiabilii au început să invoce normele Convenţiei şi jurisprudenţei Curţii, iar acestea au început să fie reflectate în hotărârile instanţelor judecătoreşti.
Totodată, Bărbulescu a explicat că prevederile articolului 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţie sunt cel mai des invocate de instanţele române, alături de cele ale articolului 5 referitor la libertatea individuală, ale articolului 10 referitor la libertatea de exprimare şi ale articolului 13 privind accesul la o instanţă de judecată.
"Jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg cu privire la articolul 6 este în mod frecvent reflectată în hotărârile judecătoreşti, în special în materie penală", a mai spus Lidia Bărbulescu.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M