Bărbat cercetat pentru asasinarea a trei persoane în Republica Moldova, arestat la Bucureşti

Tribunalul Bucureşti a dispus, pe 3 iulie, arestarea lui Robert Gîrleanu, cercetat pentru omor calificat şi deosebit de grav.

Din datele strânse de procurori reiese că, pe 16 decembrie 2000, una dintre victime a plecat din Chişinău, în jurul orei 9.30, iar ulterior s-a întâlnit cu celelalte două victime, alături de care a mers în Piaţa Centrală din capitala Republicii Moldova. De aici, cei trei, la invitaţia lui Robert Gîrleanu, au mers în raionul Ialoveni, unde au fost imobilizaţi, lipsiţi de libertate şi duşi într-o locuinţă de către Gîrleanu, Vitalie Vîrtos, Serghei Ivan Banaru şi o altă persoană.

Anchetatorii susţin că, instigat de Ion Anton Druţă, Gîrleanu i-a împuşcat pe cei trei, ale căror cadavre au fost apoi duse într-o pădure din apropiere, unde au fost incinerate şi ulterior îngropate într-o groapă comună. Cele trei victime se ocupau cu vânzarea-cumpărarea de autoturisme furate, iar mobilul crimei a fost legat de bani, deoarece victimele vânduseră o maşină furată, fără însă să împartă banii cu celelalte persoane.

Cadavrele celor trei au fost descoperite pe 12 decembrie 2008, de către autorităţile judiciare ale Republicii Moldova, iar identitatea lor a fost stabilită pe 7 octombrie 2009, în urma unei expertize medico-legale.

Dosarul a fost format ca urmare a sesizării adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de partea civilă de mama uneia dintre victime, care a reclamat că aceasta a fost împuşcată şi apoi îngropată de Robert Gîrleanu. Cauza a fost ulterior înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, iar prin rezoluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din data de 10 martie 2011, dosarul a fost preluat, în vederea efectuării urmării penale, de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Preluarea cauzei a avut la bază faptul că una dintre victime avea, la data săvârşirii faptei dublă cetăţenie, română şi moldoveană, iar principalul suspect, Robert Gîrleanu, după săvârşirea faptei, a dobândit, de asemenea, cetăţenie română şi are domiciliul pe teritoriul României.

Pe de altă parte, prin rechizitoriul din 6 octombrie 2010 al Secţiei de exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale a Republicii Moldova s-a dispus trimiterea în judecată a lui Ion Anton Druţă, acuzat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 43 alin. 3, art. 88 pct. 4, 7 şi 9 din Codul penal al Republicii Moldova (participaţie în calitate de organizator la omorul premeditat în privinţa a trei persoane în scopul ascunderii unei alte infracţiuni profitând de neputinţa victimei de a se apăra).

Prin acelaşi rechizitoriu, materialul de urmărire penală a fost disjuns faţă de Robert Gîrleanu, cercetările fiind continuate de procurorii Secţiei de Exercitare a Urmăririi Penale pe Cauze Excepţionale din cadrul Procuraturii Republicii Moldova. Pe numele acestuia Judecătoria Centru Chişinău a emis pe 26 februarie 2010 un mandat de arestare în lipsă pentru 30 de zile. De asemenea, s-au emis mandate de arestare în lipsă faţă de Vitalie Vîrtos şi Sergiu Banaru. "Deşi autorităţile judiciare ale Republicii Moldova au efectuat demersuri în vederea extrădării inculpatului Gîrleanu Robert (în cauză s-a emis un mandat de arestare internaţională), inculpatul nu a putut fi predat autorităţilor moldoveneşti întrucât între România şi Republica Moldova nu există niciun acord bilateral prin care să poată fi extrădaţi proprii cetăţeni", se arată în comunicatul remis luni de Parchetul General.

Totodată, în dosarul instrumentat de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, pe 11 mai s-a solicitat prin Comisie Rogatorie autorităţilor judiciare ale Republicii Moldova audierea a doisprezece persoane, precum şi transmiterea actelor de urmărire penală efectuate în cauza privind dispariţia şi, ulterior, omorul săvârşit asupra victimei care avea şi cetăţeni română. S-a constatat că, în cauză, competenţa efectuării urmăririi penale şi a judecării, în ceea ce îl priveşte pe Robert Gîrleanu, sub aspectul infracţiunilor de omor calificat şi deosebit de grav, aparţine de asemenea şi autorităţilor judiciare române întrucât, fiind incidente dispoziţiile art. 4,5 şi 6 din Codul penal român care instituie principiile personalităţii, realităţii şi universalităţii legii penale române, în condiţiile în care, la data săvârşirii omorului, victima avea şi cetăţenia română pe care a dobândit-o în 1996.