Banca Centrală Europeană, gata să intre mai ferm în lupta anticriză

Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să sprijine mai puternic lupta împotriva crizei datoriilor, dacă liderii politici se pun de acord săptămâna următoare asupra unui control mai strict al bugetelor celor 17 state membre ale uniunii monetare, a indicat preşedintele BCE, Mario Draghi.

Într-un discurs la numai o zi după ce miercuri şase mari bănci centrale, între care şi BCE, au anunţat măsuri coordonate pentru asigurarea de finanţări în dolari băncilor europene, Draghi a prezentat o imagine sumbră a sistemului bancar, potrivit Reuters.

"Cred că uniunea noastră politică şi monetară are nevoie de o nouă consolidare fiscală, o reaşezare a regulilor fiscale împreună cu angajamentele fiscale care trebuie asumate de guvernele din zona euro. Am putea fi întrebaţi dacă o consolidare fiscală ar fi suficientă pentru a stabiliza pieţele şi în ce fel o viziune credibilă pe termen lung poate ajuta pe termen scurt. Răspunsul nostru este că cel mai important element care trebuie restabilit este credibilitatea. Alte părţi ar putea urma, dar contează ordinea", a declarat şeful BCE în Parlamentul European.

Draghi nu a precizat ce măsuri ar putea lua BCE, dar instituţia se află sub o presiune uriaşă din partea politicienilor şi pieţei financiare să accelereze achiziţiile de obligaţiuni ale statelor cu probleme din zona euro sau să împrumute bani FMI pentru susţinerea Italiei şi Spaniei.

Ca răspuns la comentarii ale parlamentarilor europeni, Draghi a afirmat că BCE poate acţiona în cadrul tratatului UE şi cel important este asigure o reluare a funcţionării canalelor de creditare blocate.

Pe termen scurt, economiştii se aşteaptă ca banca centrală să reducă presiunea asupra băncilor şi economiei, care se îndreaptă către recesiune, prin anunţarea de licitaţii de lichidităţi pe perioade mai lungi, cu reguli mai permisive în privinţa garanţiilor şi o reducere a dobânzilor săptămâna următoare.

Draghi, confruntat cu unele din cele mai grele decizii din istoria de 12 ani a uniunii monetare după numai o lună în poziţia de preşedinte al BCE, a declarat că banca centrală este conştientă că multe instituţii de credit europene au dificultăţi, din cauza presiunilor asupra obligaţiunilor suverane, condiţiilor mai dure de pe piaţa interbancară şi a garanţiilor insuficiente.

"Riscurile la adresa economiei au crescut", a spus el, notând că mandatul BCE este de a menţine stabilitatea preţurilor "în ambele direcţii", o indicaţie rară că banca este îngrijorată, pe lângă inflaţie, şi de posibilitatea unei deflaţii.

După doi ani de criză a datoriilor, investitorii se retrag de pe piaţa obligaţiunilor suverane din Europa, băncile europene îşi reduc expunerea pe datoria de stat, băncile din sudul Europei pierd depozite şi există riscul unei noi recesiuni, amplificând astfel îndoielile legate de supravieţuirea zonei euro.