Baconschi despre scutul antirachetă: Reacţiile Rusiei sunt o modalitate de negociere cu SUA

"Rusia a reacţionat, pentru că e într-un proces de negociere a unui pachet, a unei oferte şi bineînţeles că încearcă în acest fel să-şi maximizeze poziţiile de negociere", a declarat sâmbătă ministrul de externe Teodor Baconschi într-o emisiune la TVR1. "Dar, după cum aţi sesizat, nu s-au exprimat voci din prim-plan şi de la vârful elitei politice ruseşti, ci purtători secundari de mesaj", a adăugat ministrul.

Întrebat dacă se aşteaptă la alte reacţii din partea Rusiei, la eventuale măsuri, şeful diplomaţiei a spus că "nu le-ar vedea rostul". El a repetat că sistemul antirachetă american este unul defensiv, care nu pune în pericol acutalul echilibru strategic.

"Rusia deţine un arsenal de rachete, inclusiv intercontinentale, de mari proporţii. Nu văd cum dreptul României de a se apăra în faţa unor asemenea riscuri ar fi interpretat ca un act de agresiune", a punctat şeful diplomaţiei române.

Interceptorii tereştri SM-3 pe care îi va găzdui România la baza de la Deveselu nu conţin niciun fel de încărcătură, capacitatea lor exclusiv defensivă bazându-se pe forţa cinetică.

Rusia susţine însă că amplasarea interceptorilor la Deveselu modifică echilibrul strategic şi a cerut garanţii juridice de la SUA că nu este vizat arsenalul său nuclear strategic.

În ceea ce priveşte declaraţiile reprezentantului Rusiei la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, care a spus, făcând un joc de cuvinte, că scutul antirachetă din România este cu "cal traian", Baconschi a comentat că ambasadorul rus este un binecunoscut "autor al unor imagini plastice în cascadă. Este un colecţionar de afirmaţii curajoase de multe ori, dar care nu reprezintă neapărat un punct de vedere belicos, ci pur şi simplu o formă aproape cordială de polemică", a subliniat ministrul român de externe.

El şi-a reiterat speranţa şi convingerea că negocierile SUA-Rusia referitoare la scut se vor solda cu un rezultat pozitiv.

"România urmăreşte dialogul SUA-Federaţia Rusă, NATO-Rusia, UE-Rusia, participă constructiv la toate aceste reuniuni şi îşi exprimă convingerea că Federaţia Rusă va accepta oferta NATO şi pe cea americană; va intra împreună cu comunitatea democraţiilor euroatlantice într-un secol XXI unde vedem mai degrabă ce ne uneşte, inclusiv din punct de vedere strategic. Sunt sigur că această resetare a relaţiilor va fi fructuoasă şi constructivă de ambele părţi", a conchis Teodor Baconschi.

Întrebat de cine, concret, ar apăra scutul antirachetă, ministrul a refuzat să nominalizeze vreun stat sau vreo organizaţie inamică, reaminind că practica diplomatică nu-i permite acest lucru, dar a subliniat caracterul disuasiv pe care ar avea-o prezenţa rachetelor interceptoare în ţara noastră.

"Nu voi numi nici un stat virtualmente agresor. Ceea ce contează este să putem fi apăraţi cum se cuvine, avem această posibilitate acum şi să sperăm totodată că funcţia de descurajare va prevala asupra celei de protecţie", a spus şeful diplomaţiei. "Nu pot identifica un agresor virtual, pentru că aş ieşi în afara practicii diplomatice curente. Nu putem face procese de intenţie nici unui stat. Dar (...) sunt state, destule, şi organizaţi non-statale capabile să folosească un astfel de arsenal. E preferabil să fii pregătit în asemenea perspectivă. Sigur, nimeni nu-şi doreşte, dar gândiţi-vă că aceste rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune pot avea orice fel de încărcătură, adică şi arme biologice, şi chimice, şi nucleare chiar, focoasă nucleară. Deci, nu e de joacă şi e important că sistemul pe care-l vom amplasa va reuşi să proteje. Asta, întrucât în ipoteza unui atac cu astfel de arme sistemul e capabil să detecteze din timp şi să distrugă în spaţiul extraatmosferic o astfel de rachetă", a explicat Teodor Baconschi.

Întrebat unde ar cădea deşeurile rezultate în urma unui eventual impact între racheta interceptoare şi ţinta agresoare, Baconschi a răspuns: "Să sperăm că deasupra unei mări. În orice caz, a adăugat ministrul, contraatacul dezmembrează şi practic dezintegrează racheta, astfel încât e vorba doar de eventuale fragmente minuscule care ar ajunge în atmosferă şi sigur că astea sunt riscuri colaterale greu de anticipat".