Pentru a scăpa de măturatul străzilor sau de îngrijirea spaţiilor verzi din parcuri, cele mai multe dintre aceste persoane se scuză că au copii minori în întreţinere sau aduc adeverinţe de la medic precum că nu sunt apte de muncă.
"La momentul actual se află în plată un număr de 294 de dosare, iar dintre acestea un număr de 10% prestează muncă în folosul comunităţii. Suma lunară aferentă acestor dosare, 294 de dosare, în ultima lună este de 44.471 lei. În jur de 40% din dosarele noastre reprezintă populaţia de etnie romă", a declarat Carmen Fifirig, şef Serviciul Public de Asistenţă Socială Bacău.
Reprezentanţii municipalităţii băcăuane susţin că numărul celor care prestează muncă în folosul comunităţii este însă mult mai mic.
"La noi se prezintă una-două persoane pe lună care au obligativitatea de a presta muncă în folosul comunităţii şi, de regulă, nici acestea nu sunt din cei care vin cu toată dragostea, cu toată inima să facă treabă. Din punctul meu de vedere e o aplicare greşită a legii 416 care a încurajat nemunca. Dacă măcar jumătate din beneficiari de ajutor, de venit minim garantat ar veni să presteze muncă în folosul comunităţii s-ar face o economie la nivelul Primăriei de un miliard, un miliard jumate", Viorica Marcu, director Direcţia de Servicii Publice Bacău.
Băcăuanii consideră că beneficiarii de venit minim garantat de la stat ar trebui să muncească pentru a justifica banii încasaţi. Venitul minim garantat plătit lunar de stat variază între 125 şi 500 de lei în funcţie de numărul membrilor familiei aflaţi în întreţinere.
În muncipiul Bacău sunt aproximativ 300 de beneficiari de venit minim garantat, însă nici măcar 30 de persoane nu prestează cele 6 ore de muncă în folosul comunităţii, pentru a justifica încasarea acestor bani. Pentru plata acestui ajutor către beneficiarii din municipiul Bacău, autorităţile locale cheltuie lunar circa 45.000 de lei.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M