Avramescu după decizia CCR-Cernea: Vom avea două regimuri electorale distincte pentru independenţi

Consilierul de stat Cătălin Avramescu a subliniat că decizia Curţii Constituţionale privind sesizarea de neconstituţionalitate înaintată de Remus Cernea are implicaţii profunde, stabilind în primul rând că Legea electorală este în dezacord cu normele democratice şi cu textul Constituţiei.

Întrebat care ar fi efectele deciziei Curţii asupra Legii electorale, Avramescu a arătat că în lumina acestei decizii, principiile actualei legi ridică semne de întrebare. "Vom avea, astfel, două regimuri electorale distincte relative la independenţi. Unul, cu prag de 50%+1 la alegerile generale, şi altul al majorităţii relative, în cazul alegerilor parţiale. În cazul partidelor avem deja două sisteme: unul cu prag naţional de 5% pentru toate partidele în cazul alegerilor generale, şi altul al majorităţii relative în cazul alegerilor parţiale, dar numai în cazul partidelor parlamentare", explică consilierul de stat.

De altfel, Avramescu a arătat că, în repetate rânduri, a semnalat faptul că această lege, "negociată pe sub masă", este "iraţională, nedreaptă şi complicată". "La referendumul din 2007 o largă majoritate (81,36%) a afirmat că doreşte un sistem uninominal majoritar în două tururi de scrutin. Câteva partide au preferat însă o creaţie defectă, negociată pe sub masă, în dispreţul alegătorilor. Noua Lege electorală trebuie să fie corectă şi echilibrată. Trebuie să păstreze principiul votului uninominal şi să fie echitabilă pentru partide, dar şi pentru candidaţii independenţi", a subliniat Cătălin Avramescu.

"Actuala Lege tratează diferit candidaţii partidelor parlamentare şi candidaţii independenţi. Primii au dreptul să candideze la alegerile parţiale din colegiile vacante, ceilalţi nu. Decizia Curţii reafirmă şi interdicţia mandatului imperativ, prevăzută de Constituţie. Mandatul deputatului sau al senatorului nu este al partidului şi nu este acordat de partid, ca un semn al graţiei. Cu alte cuvinte, partidul nu are un loc rezervat în Parlament, ca într-o parcare politică. Mandatele sunt date de alegători reprezentanţilor. Care pot fi de la partide sau care pot fi independenţi. Fără discriminare", a declarat Avramescu.
Consilierul de stat din Cancelaria preşedintelui Băsescu precizează că a reţinut, din sesizarea admisă de Curtea Constituţională, pasajul care spune: .

Astfel, decizia CCR are efect şi asupra partidelor politice reprezentate în Parlament, care ar putea deveni, potrivit lui Cătălin Avramescu, mai responsabile, în condiţiile în care colegiile pe care le vacantează pot fi disputate şi câştigate de independenţi.

"Din punct de vedere practic, decizia Curţii va duce şi la o sporire a responsabilităţii partidelor politice. Câtă vreme acestea sunt sigure că între două alegeri generale nimeni nu poate să le ocupe locul, indiferent de schimbarea opţiunilor alegătorilor din colegii, partidele vor fi tentate să elibereze colegii, mai ales dacă acestea sunt sigure din punct de vedere al delimitării electorale. În noua situaţie, partidele care vacantează colegii riscă să le piardă în favoarea unor independenţi", a arătat Cătălin Avramescu.
Curtea Constituţională a admis, marţi, în parte, contestaţia făcută de Remus Cernea şi a decis că prevederea din Legea electorală 35/2008 care stabileşte că numai candidaţii care au trecut pragul electoral la alegerile generale pot candida la alegeri parţiale pentru Parlament e neconstituţională.

Astfel, CCR a admis una dintre excepţiile de neconstituţionalitate ridicată de Remus Cernea şi a constatat că dispoziţiile art. 48 alineat 17 din Legea 35/2008 sunt neconstituţionale. De asemenea, s-a respins excepţia de neconstitutionalitate cu privire articolul 29 alineat 5 si la articolului 30 din Legea 35/2008.