În octombrie 2008, comisia parlamentară de anchetă a tras concluzia. Nicolae Ceauşescu nu a avut conturi în străinătate. Membrii comisiei au apreciat atunci că, dacă legendarele conturi ar fi existat, moştenitorii legitimi ai averii soţilor Ceuşescu nu ar fi ezitat să scoată bani din ele, în anii scurşi de la Revoluţie.
Prima referire la conturile lui Ceauşescu s-a făcut pe 25 decembrie 1989, în cadrul procesului dictatorilor. Procurorul şi judecătorul i-au întrebat atunci pe inculpaţi de conturile lor în valoare de 400 de milioane de dolari, care s-ar fi aflat în Elveţia. Nicolae şi Elena Ceauşescu au negat în permanenţă că ar fi avut bani depuşi în străinătate.
Doi ani mai tîrziu, autorităţile române au angajat o firmă canadiană să dea de urma conturilor secrete ale Ceauşeştilor. Canadienii au încasat 400.000 de dolari, dar căutările nu au dat nici un rezultat, pentru că Parchetul General nu a eliberat documentele solicitate de canadieni.
În 1991, "Washington Post" publica declaraţiile unora dintre experţii canadieni angajaţi şi conchidea: "Este periculos să ştii prea multe. Răspunsul la întrebarea unde sunt banii poate fi fatal".
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M