Avem cele mai mici salarii compensatorii din Europa şi se reduc în continuare. Sau dispar

Potrivit măsurilor de austeritate asumate de Guvern, nu doar ajutorul de şomaj va fi redus cu 15%, ci şi drepturile băneşti deja acordate prin actele normative care reglementează plăţile compensatorii. De la 1 iunie, "vor fi abrogate prevederile actelor normative care stabilesc acordarea din bugetul asigurărilor de somaj  de drepturi băneşti, inclusiv plăţi compensatorii, în cazul concedierilor colective".

Această măsură nu afectează salariile compensatorii pe care sunt obligaţi să le plătească angajatorii din mediul privat. În schimb, proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede impozitarea plăţilor compensatorii, iar această taxare va fi suportată tot de persoanele disponibilizate, nu de companii, spun consultanţii fiscali.

Ce valoare au plăţile compensatorii în prezent

În momentul de faţă, valoarea compensaţiei pe care o primeşte un salariat concediat în România nu poate fi mai mică decât un salariu de bază, conform Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional. Compensaţia bănească pentru pierderea locului de muncă poate fi mai mare doar dacă acest lucru e prevăzut în contractul colectiv pe ramură, în contractul pe unitate sau în înţelegerea directă cu angajatorul.

Concediaţii din Europa primesc şi 12 salarii nete

În majoritatea statelor din Europa, plăţile compensatorii se stabilesc în funcţie de vechimea angajatului şi acestea variază de regulă între trei şi 12 salarii. "Spre deosebire de alte ţări din Occident, angajatul concediat în România are mai puţine beneficii şi primeşte mai puţini bani în momentul concedierii", a declarat Florentina Munteanu, manager în cadrul firmei de avocatură Reff & Asociaţii.

În Cehia, plăţile compensatorii sunt în valoare de 3 salarii medii nete, dar pot ajunge chiar la 12 salarii medii, în anumite condiţii.

În Danemarca, plăţile compensatorii sunt în valoare de până la 6 salarii lunare, în funcţie de experienţa persoanei concediate. Un angajat cu 18 ani de vechime în muncă primeşte cel puţin 3 salarii compensatorii. Şi în Elveţia plăţile compensatorii pot atinge valoarea a 6 salarii lunare.

Pentru fiecare 5 ani de experienţă în muncă, un angajat concediat în Franţa primeşte unul sau două salarii lunare în momentul disponibilizării.

În Italia, valoarea plăţilor compensatorii se calculează după algoritmul următor: fiecare an de vechime în compania respectivă înseamnă o compensaţie egală cu salariul anual împărţit la 13,5 (angajatul primeşte aproape un salariu lunar pentru fiecare an de vechime).

În Slovacia, disponibilizaţii sunt îndreptăţiţi la cel puţin două sau trei salarii nete, în funcţie de perioada petrecută în firma respectivă.

Plăţile compensatorii sunt şi mai generoase în Spania. În cazul unor concedieri motivate obiectiv, angajaţii au dreptul să ceară compensaţii de maxim 12 salarii lunare. Dacă disponibilizarea nu a fost justificată, plăţile compensatorii pot ajunge până la 42 de salarii lunare.

Cine va plăti impozitul pe plăţile compensatorii?

Proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede, între altele, şi impozitarea plăţilor compensatorii. O parte dintre plăţile compensatorii erau deja impozitate, iar aceste taxe erau plătite de angajatorii privaţi.  Potrivit Normelor metodologice la Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, compensaţiile băneşti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective erau venituri asimilate salariilor şi erau, prin urmare, impozitate.

Plăţile compensatorii care urmează să fie impozitate de acum înainte, dacă modificările la Codul Fiscal vor fi aprobate, sunt cele plătite de agenţiile judeţene pentru ocupare (AJOFM), calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate.

"Vor fi afectaţi în special disponibilizaţii prin concedieri colective. Nu va plăti AJOFM acest impozit, ci va păstra 16% din banii pe care ar trebui să-i vireze către persoanele disponibilizate, deci impactul va fi pe persoanele fizice", spune Dan Schwartz, managing partner al firmei de consultanţă Scot & Company. Potrivit acestuia, Statul va face o economie semnificativă doar dacă numărul persoanelor concediate colectiv va fi foarte mare şi şomajul va creşte către 10% cum era prognozat.

"Primii afectaţi vor fi cei disponibilizaţi de la companiile de stat şi din personalul bugetar. Plăţile compensatorii ar putea fi diminuate chiar cu mai mult de 16%, regimul asigurărilor sociale ar putea fi şi el modificat, iar o parte dintre acestea sunt plătite tot de salariat", explică şi consultantul fiscal Angela Roşca, managing partner al Tax House România.