Autorităţile ucrainene aduc acuze României şi Republicii Moldova în privinţa inundaţiilor

Preşedintele administraţiei regionale Cernăuţi, Vladimir Kuliş, respinge acuzaţiile României şi Republicii Moldova de a nu fi informat la timp despre inundaţiile în zonele frontaliere. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul Parlamentului de la Kiev, Vladimir Kuliş a declarat că încă din data de 23 iulie toate serviciile de mediu au informat la interval de patru ore serviciile competente atât din România, cât şi din Republica Moldova.

Kuliş a mai declarat că o confirmare în plus a faptului că Ucraina a informat la timp despre inundaţii este şi scrisoarea de mulţumire din partea Bucureştiului pentru oferirea de informaţii operative. "Şeful Direcţiei apelor din zona Prut-Nistru a primit chiar şi o mulţumire din partea secretarului Ministerului Mediului din România", a subliniat oficialul ucrainean, care a arătat presei o copie a scrisorii de mulţumire.

Potrivit lui Kuliş, pe parcursul perioadei inundaţiilor au fost expediate 14 comunicări la Bucureşti, dar şi la Chişinău.

Declaraţiile părţii ucrainene vin la puţin timp după ce, săptămâna trecută, ministrul de Interne de la Bucureşti, Cristian David, a reclamat că lipsa informaţiilor cu privire la inundaţii din partea autorităţilor ucrainene este una dintre cauzele pentru care autorităţile române au avut la dispoziţie puţin timp sau chiar deloc pentru a avertiza populaţia asupra pericolului.

La rândul său, preşedintele concernului Apele Moldovei, Veaceslav Iordan, a declarat, săptămâna trecută, că Ucraina a efectuat deversări controlate la barajul de la Novodnestrovsk fără a anunţa autorităţile moldovene, iar viiturile provocate astfel au mărit debitul râului Nistru şi au agravat situaţia în zonele inundate. Iordan a declarat presei că Ucraina a evacuat, fără să anunţe autorităţile de la Chişinău, 4.000 de metri cubi de apă de la barajul de la Novodnestrovsk, în condiţiile în care orice deversare de peste 2.500 de metri cubi trebuie coordonată cu autorităţile moldovene.

Pe de altă parte, autorităţile ucrainene acuză România că nu a anunţat despre scurgeri de metale grele în Tisa. Scurgerea s-ar fi produs la 26 iulie pe teritoriul României, la 70 de kilometri de Ucraina.

Potrivit publicaţiei Ucrainskaia Pravda, calitatea apei în Tisa este testată de specialiştii ucraineni în fiecare zi în mai multe puncte. Deocamdată, scrie publicaţia, rezultatele analizelor sunt în limitele parametrilor normali. Aceleaşi concluzii au formulat şi specialiştii din Ungaria. În Tisa nu a fost găsit nici peşte mort.

În pofida acestor rezultate ale testelor, Ucraina a acuzat România de încălcarea unor acorduri interguvernamentale în domeniul gospodăririi apelor. Şeful inspectoratului ecologic din zona carpatică a Ucrainei, Iuri Pavlei, susţine că scurgerea de metale grele a avut loc la 26 iulie, însă Bucureştiul a anunţat această scurgere abia după 24 de ore, timp în care valul puternic de viitură ar fi putut duce deşeurile la sute de kilometri.
Reprezentanţii României nu ar fi prezentat explicaţii în legătură cu motivele acestei întârzieri.

Nu a rămas în afara criticilor Kievului nici Chişinăul. Ziarul ucrainean Delo titrează: "Moldova a răspuns Ucrainei, inundând şoseaua Odesa-Reni". Ministrul Situaţiilor Excepţionale de la Kiev, Vladimir Şandra, a declarat la şedinţa Guvernului ucrainean că, din cauza deversărilor mari de la hidrocentrala moldovenească de la Dubăsari, sâmbătă a fost inundată şoseaua Odesa-Reni. "Centrala de la Dubăsari a efectuat deversări astăzi dimineaţă (sâmbătă - n.r.) şi nivelul Nistrului în aval s-a ridicat, astfel încât peste şoseaua Odesa-Reni curge apă", a declarat Şandra. Potrivit oficialului, Ministerul Situaţiilor Excepţionale este pregătit să evacueze 8.000 de persoane din regiunea Odesa în cazul în care apele vor înainta.