Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a declarat, într-un interviu pentru NewsIn, că România are candidaţi buni pentru noul serviciu diplomatic european, apreciind că "lupta nu s-a terminat", chiar dacă printre primii ambasadori propuşi de UE nu se regăsesc nume de români.
Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, a anunţat miercuri primele numiri de ambasadori UE, iar printre aceştia nu se regăsesc reprezentanţi ai României. Diplomatul german Markus Ederer a obţinut postul de ambasador al UE la Beijing, care a fost vizat şi de România, iar ambasadorul austriac Hans Dietmar Schweisgut a fost numit în post la Tokyo.
Bogdan Aurescu a precizat, în interviul pentru NewsIn, că, deocamdată, sunt cinci procese de selecţie care sunt în curs de desfăşurare şi a subliniat că anunţul de miercuri este cel al primei părţi a primului proces referitor la selecţia şefilor de delegaţie. "Mai este un concurs pentru 81 de poziţii în delegaţii, mai există concursul pentru cele zece posturi din aşa-numitul top-managment position, din conducerea serviciului. Mai este concursul pentru posturile care sunt 22 de preşedinţi permanenţi ai grupurilor de lucru, deci sunt mai multe procese care sunt în curs. Se poate observa că şi alte state din aceeaşi categorie cu noi nu sunt reprezentate", a completat secretarul de stat pentru afaceri europene.
El a adăugat că România are candidaţi buni şi a accentuat că "lupta nu s-a terminat". Aurescu a mai afirmat că la reuniunea de luni şi marţi a Consiliului Afacerilor Generale, la care a participat şi şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton, a reafirmat poziţia Bucureştiului, menţionând că "este foarte important ca din primele etape noile state membre să se regăsească în poziţii relevante" şi să existe echilibrul geografic în componenţa noului serviciu diplomatic european.
De altfel, Bogdan Aurescu a apreciat că acesta "este elementul care dă sentimentul de asumare comună a serviciului". Serviciul "are nevoie de această asumare comună din partea tuturor statelor membre, nu numai din partea unora dintre statele membre", a punctat secretarul de stat pentru afaceri europene.
El a menţionat că, din modul în care s-a făcut selecţia pentru această "primă etapă din prima etapă", aparent "a contat mai mult experienţa în birocraţia de la Bruxelles decât experienţa persoanelor care au candidat pe spaţiile pe care au candidat".
Bogdan Aurescu a mai afirmat că rămâne de văzut dacă este un criteriu care va fi urmat şi în continuare, în contextul în care din lista dată publicităţii miercuri se poate observa că "unele dintre persoanele care au câştigat au concurat alături de diplomaţi din statele membre venind din Comisie sau din Secretariatul Consiliului, deci de la Bruxelles. Au avut acest avantaj al experienţei de Bruxelles", a adăugat secretarul de stat pentru afaceri europene.
Aurescu a arătat că nici ţări mari din UE, precum Marea Britanie, nu sunt reprezentate în primele numiri ale diplomaţilor europeni. "Cehia nu este reprezentată, Ungaria nu are niciun reprezentant, Slovenia nu are niciun reprezentant şi lista poate să continue", a menţionat Bogdan Aurescu.
El a subliniat că procesul privind formarea noului serviciu diplomatic este în curs, iar România îl urmăreşte cu atenţie. "Avem candidaţi buni", a punctat Aurescu. "În momentul de faţă, n-avem cum să ştim care este rezultatul întregului proces. Va trebui să vedem pas cu pas care sunt evoluţiile", a spus oficialul din MAE român.
La începutul lunii, ministrul de externe Teodor Baconschi a recunoscut, într-un interviu la TVR 1, că locul obţinut de România în componenţa serviciului diplomatic european nu este cel dorit şi a reafirmat că trebuie respectat echilibrul geografic, considerând că până acum "cei mari şi-au luat partea leului".
Ministrul Baconschi a spus că "deocamdată noii membri sunt clar penalizaţi", adăugând însă că "procesul (de creare a serviciului diplomatic european - n.r.) este în curs".
"Ni se promit nişte poziţii relevante în schema de conducere a Centralei de la Bruxelles", a precizat ministrul român de externe.
Întrebat de ce sunt penalizaţi noii membri ai UE în procesul de împărţire a funcţiilor în cadrul serviciului diplomatic european, Baconschi a răspuns că "cei mari îşi iau partea leului".
"Pe de-o parte, funcţionarii din Comisie care se cunosc unii pe alţii se favorizează. Pe de altă parte, statele mari, care au o pondere politică foarte mare au tendinţa de a-şi adjudeca, prin negocieri netransparente uneori, poziţiile cele mai relevante", a acuzat Baconschi.
Ministrul de externe a declarat şi la conferinţa de bilanţ după şase luni de la preluarea mandatului că România este nemulţumită de lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte formarea serviciului diplomatic european. El a afirmat şi atunci că Bucureştiul vizează un post de director în Centrala de la Bruxelles, dar şi posturi de şef şi adjunct de şef de delegaţie.
Înfiinţarea serviciului este una dintre cele mai importante schimbări introduse prin Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în 1 decembrie 2009. Acesta vizează să facă acţiunile externe ale UE mai coerente şi mai eficiente, sporind astfel influenţa UE în lume. Serviciul o va ajuta pe şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, să îşi îndeplinească mandatul şi va lucra în cooperare cu serviciile diplomatice din statele membre.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M