Aurescu: Franţa încalcă prezumpţia de nevinovăţie în cazul romilor

Îndepărtările romilor de pe teritoriul Franţei se fac sub suspiciunea de comitere în viitor a unor infracţiuni, deci cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, şi, în plus, statisticile arată că proporţia românilor care au comis infracţiuni este redusă, a explicat marţi Bogdan Aurescu la Bruxelles.

O delegaţie formată din secretarii de stat Bogdan Aurescu, Valentin Mocanu şi Valentin Fătuloiu a avut marţi la Bruxelles discuţii privind problematica romilor cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, comisar european pentru justiţie, cu reprezentanţi ai cabinetelor comisarilor europeni pentru muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, şi respectiv pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a declarat, după întrevederea cu Viviane Reding, că delegaţia română a dovedit cu datele de care dispune că argumentul afectării ordinii publice pe care îl invocă Franţa în repatrierea romilor nu se susţine.

"Din datele furnizate de francezi, numai 708 cetăţeni români se aflau anul trecut în închisorile franceze pentru ispăşirea unor condamnări, adică 0,3% din totalul persoanelor acuzate (nu condamnate) cetăţeni străini pentru comiterea unor infracţiuni în Franţa", a precizat secretarul de stat pentru afaceri europene pentru NewsIn.

El a adăugat că marea majoritate a infracţiunilor comise sunt de gravitate mică, fiind vorba de aşa-numita infracţionalitate de vitrină. "Astfel, doar 1,2% din numărul total al persoanelor acuzate - nu condamnate - la nivel naţional în Franţa - 234.235 de persoane - au fost cetăţeni români care au comis infracţiuni. Este incorect să foloseşti cifre care se referă la persoane învinuite sau acuzate; de fapt, cifrele de referinţă ar trebui să fie doar persoanele condamnate definitiv", a punctat Aurescu.  

Oficialul român a mai afirmat că, având în vedere că niciunul dintre cei 500 de cetăţeni de etnie romă repatriaţi până acum de autorităţile de la Paris nu a avut cazier în România sau în Franţa, asta înseamnă că - plecând de la discursul securitar al părţii franceze - "de fapt, aceste îndepărtări de pe teritoriul francez se fac sub suspiciunea de comitere în viitor a unor infracţiuni, deci cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie".

Ministrul francez de interne, Brice Hortefeux, a declarat luni că infracţiunile comise de români la Paris au crescut cu 259% în ultimele 18 luni. Oficialul francez a mai precizat că aproape 20% din furturile înregistrate la Paris sunt comise de români.  "Realitatea este că astăzi, la Paris, aproape unul din cinci furturi are un autor român", iar "un furt din patru comis de un minor aparţine unui minor român", a afirmat el într-o conferinţă de presă comună cu ministrul imigraţiei, Eric Besson.

"Nu se pune vorba de stigmatizarea unei populaţii (...), dar nu este vorba nici despre a închide ochii la o realitate", a adăugat Hortefeux, evocând "femei, bărbaţi, copii (care îşi petrec - n.red.) zilele cerşind în condiţii grele, pentru a duce câştigul, de obicei, cuiva care dă ordine şi stă la adăpost".

La rândul său, prefectul poliţiei din Paris, Michel Gaudin, a vorbit de o delincvenţă "din ce în ce mai violentă" şi "din ce în ce mai structurată". Potrivit lui, un act de delincvenţă din 20 este comis de un român (5,71%). Proporţia creşte la 8,5% în cazul delincvenţei de proximitate.

De asemenea, numărul actelor de violenţă comise de minori români a crescut cu 64% într-un an. Creşterea a fost de 117% pentru furturile cu violenţă.