Foto: ucsc.edu

S-a stabilit, astfel, că epidemia a fost cauzată de genele PA, PB1 şi PB2, care au permis virusului gripal să invadeze plămânii şi să provoace pneumonie.

Cercetătorii din SUA, care au colaborat cu cei de la universităţile japoneze din Kobe şi Tokyo, au folosit pentru teste dihori sălbatici, datorită faptului că, la aceste animale, gripa se dezvoltă la fel ca la oameni. Pentru a descoperi cauza epidemiei, cercetătorii au amestecat mostre ale tulpinii de gripă din 1918 cu viruşi gripali din zilele noastre.

Cercetătorii sunt încrezători că descoperirea lor va sprijini cercetările pentru noi medicamente contra gripei şi că, de asemenea, va ajuta la descoperirea mutaţiilor virusului care pot transforma o gripă obişnuită într-o epidemie periculoasă.

În mod obişnuit, gripa cauzează o infecţie a căilor respiratorii, care afectează nasul şi gâtul şi dă febră şi dureri musculare. În formele grave, gripa duce la pneumonie. Autopsiile persoanelor decedate în 1918 arată că multe dintre victime, care erau tinere şi sănătoase înainte de izbucnirea epidemiei, au decedat din cauza unei pneumonii severe.

Potrivit virusologilor, posibilitatea apariţiei unei noi epidemii mondiale de gripă este destul de ridicată, însă nimeni nu ştie când se va întâmpla acest lucru şi ce tulpină a virusului o va provoca. Principalul "suspect", cred specialiştii, este virusul gripei aviare H5N1.