"Experţii asociaţiei au constatat că aceste lucrări se execută fără respectarea legislaţiei de mediu şi a actelor de reglementare primite. Mai mult, prin aceste autorizaţii nu sunt impuse anumite condiţii de execuţie, esenţiale pentru menţinerea echilibrului ecologic din zonă. ARM a continuat acţiunile sale de evaluare a legalităţii modului în care se realizează construcţia salbei de zece microhidrocentrale pe râurile Capra, Buda şi Otic, judeţul Argeş, amonte de lacul de acumulare Vidraru, situate într-o arie protejată încadrată în reţeaua Natura 2000 ca sit de importanţă comunitară", se arată în comunicat.
O echipă de experţi din cadrul Asociaţiei Române de Mediu a vizitat şantierul unde se construiesc aceste microhidrocentrale, pentru a analiza dacă se respectă normele naţionale şi comunitare de mediu.
Beneficiarul investiţiei este firma Imob Expert Consulting SRL Piteşti, iar construcţia este realizată de Conarg Construct SRL şi Someco SA, cu antreprenor general Conarg SA. Proiectul a fost elaborat de Aqua-Invest SRL, iar finanţarea este asigurată de CEC Bank. Autorizaţia de construire nr. 14/3936/19.04.2010 a fost emisă de Consiliul Judeţean Argeş. Beneficiarul preconizează finalizarea lucrărilor în martie 2013, la doi ani de la demararea lucrărilor.
"Recent, s-a constatat că lucrările au fost demarate, într-un ritm foarte alert, şi pe râul Buda folosindu-se aceiaşi abordare, execuţia lucrărilor şi plasarea conductelor în albia minoră a râului cu afectarea zonei de protecţie a malurilor", mai informează comunicatul.
Reprezentanţii Asociaţiei Române de Mediu - 1998 spun că, în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public, ARM a adresat Administraţiei Bazinale de Apă Argeş Vedea, Piteşti (ABAAV) şi Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, Piteşti (ARPM) solicitarea de furnizare de date privind avizele şi acordurile eliberate pentru aceste lucrări, precum şi documentaţiile care au stat la baza emiterii acestora.
"ABAAV Piteşti a refuzat furnizarea oricăror date, deoarece beneficiarul a invocat clauza de confidenţialitate conform prevederilor ordinului MAPPM 662/2006, art. 19.Această lipsă de transparenţă trebuie corectată cât mai repede", afirmă oficialii ARM.
Potrivit acestora, ARPM Piteşti a pus la dispoziţia reprezentanţilor ARM avizele de gospodărire a apelor şi acordurile de mediu eliberate pentru investiţiile susmenţionate şi documentaţia care a stat la baza emiterii acestora.
"Specialiştii asociaţiei au constatat, într-o evaluare preliminară, absenţa debitului salubru din prevederile avizelor de gospodărire a apelor şi acordurilor de mediu, deşi acesta este expres definit, în Legea Apelor nr. 107/1996, ca debitul minim necesar într-o secţiune pe un curs de apă, pentru asigurarea condiţiilor naturale de viaţă ale ecosistemelor acvatice existente. Rezultă că grija pentru protecţia ecosistemelor acvatice nu constituie o preocupare pentru proiectanţi, dar şi pentru autorităţile de avizare, care nu au manifestat niciun interes şi au ignorat complet aceasta cerinţă", precizează reprezentanţii asociaţiei.
În opinia acestora, o problemă extrem de gravă este legată de modul de realizare a lucrărilor de amplasare a conductei de aducţiune pe toate cele trei râuri în raport cu prevederile din avizele de gospodărire a apelor şi acordurile de mediu şi documentaţiile care au stat la baza eliberării acestora.
"Evaluând conţinutul Memoriului tehnic întocmit în acest scop, rezultă clar că amplasarea conductelor de aducţiune trebuie făcută în afara albiei minore şi zonei inundabile a râurilor, ceea ce este perfect corelat cu prevederile legale în domeniul gospodăririi apelor. Coroborând prevederile de mai sus cu situaţia din teren, verificată de specialiştii asociaţiei, rezultă că lucrările pe toate cele trei râuri se desfăşoară în albia minoră, şi, în consecinţă, sunt neconforme cu avizele de gospodărire a apelor şi acordurile de mediu, dar şi cu prevederile legale în domeniul gospodăririi apelor, care interzic degradarea albiilor minore şi a malurilor", se mai arată în comunicat.
Albia minoră şi zona de protecţie constituie domeniul public al statului administrat, conform legii, de Administraţia Naţională "Apele Române", iar lucrările care se execută în prezent lezează tocmai acest statut, mai spun oficialii ARM.
Pentru a limita efectele lucrărilor asupra cursurilor de apă şi biodiversităţii, ARM a adresat o scrisoare către Administraţia Naţională Apele Române şi Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu prin care solicită o verificare în teren a situaţiei existente pe cele trei râuri şi, în cazul constatării neconformităţii lucrărilor cu legislaţia de mediu, dar şi cu avizele şi acordurile de mediu, să se dispună sistarea imediată a lucrărilor şi suspendarea actelor de reglementare eliberate pentru aceste investiţii.
ARM precizează că susţine investiţiile în producerea de energia din surse regenerabile, dar numai cu luarea în calcul a constrângerilor impuse de legislaţia de mediu naţională şi europeană.
"Nu credem că este acceptabil să existe 'victime colaterale' în domeniul protejării naturii şi conservării biodiversităţii", a declarat preşedintele executiv al ARM, Ioan Gherheş.
În scopul evitării unor situaţii similare, ARM solicită Ministerului Mediului şi Pădurilor să stabilească exact caracterul public al tuturor documentaţiilor care stau la baza eliberării actelor de reglementare din domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului, inclusiv a studiului de impact.
Totodată, ARM cere introducerea obligatorie a debitului salubru, alături de debitul de servitute, în conţinutul avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor ca indicator de referinţă stabilit prin studii ştiinţifice care au în vedere protecţia ecosistemelor din aval, precum şi emiterea unor reglementări specifice privind elaborarea studiilor de impact pentru lucrările de instalare a microhidrocentralelor.
Asociaţia Română de Mediu - 1998 (ARM) este o organizaţie profesională şi patronală, ce reuneşte peste 400 de specialişti din cadrul autorităţilor de mediu, administraţiei publice locale şi centrale, cercetători, cadre didactice şi specialişti din sectorul economic cu activitate în domeniul protecţiei mediului, împreună cu operatori economici al căror obiect de activitate este direct legat de acest domeniu.
Obiectivele generale ale asociaţiei vizează colaborarea pentru perfecţionarea cadrului legislativ cu instituţiile publice, promovarea cercetării şi stimularea preluării rezultatelor acesteia în domeniul protecţiei mediului, creşterea competenţelor profesionale, prin calificare, pregătire profesională continuă şi specializare universitară şi postuniversitară şi consolidarea pieţei serviciilor de mediu.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M