Arhiepiscopul Ioan Selejan, cu o problemă personală la sediul PDL. Voinescu: Ce să caute în BPN?

La plecare, arhiepiscopul a refuzat să dea declaraţii presei, precizând doar că a venit pentru "o problemă personală".

Întrebat în legătură cu faptul că arhiepiscolul Harghitei şi Covasnei s-a aflat la sediul PDL, timp de aproximativ jumătate de oră, în timp ce avea loc şedinţa BPN, Sever Voinescu a spus: "Nu a participat (la şedinţă - n.r.). Ce să caute un arhitepiscop la şedinţa BPN? Nu a fost acolo, nu l-am văzut", informează MEDIAFAX.

În primăvara anului trecut, IPS Ioan Selejan atrăgea atenţia asupra faptului că românii din anumite localităţi din judeţele Harghita şi Covasna sunt supuşi "maghiarizării lente" şi că în aceste zone trebuie făcută o analiză sociologică pentru a vedea "câţi români au pierdut graiul românesc".

"Faptul că românii îşi pierd mereu graiul nu înseamnă că cineva îi bate sau îi hăituieşte, dar faptul că în instituţiile publice nu se prea vorbeşte limba română, spun asta pentru că sunt primării în care nu se vorbeşte decât limba maghiară, că există comune în care copiii români nu au şcoală în limba maternă, în aceste contexte ei sunt obligaţi să înveţe şi să vorbească limba maghiară şi maghiarizarea se produce lent", declara IPS Ioan Selejan în 22 martie 2010 corespondentului MEDIAFAX.

Arhiepiscopul întreba de ce pe maghiari "nu îi obligă nimeni să înveţe limba română, limba oficială a statului, dar cer oficializarea limbii maghiare", cât timp statul român plăteşte profesori calificaţi care să îi înveţe pe copiii maghiari, timp de 12 ani în şcoală, limba statului în care trăiesc.

Arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan, este preşedintele de onoare al Formului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, iar sub înaltul patronaj al acestuia a avut loc, în martie 2010, adunarea de la Topliţa, în cadrul căreia a fost adoptat un memorandum în care se arăta că românii din cele trei judeţe "duc cu greu povara luptei" pentru păstrarea identităţii, iar cu paşi mărunţi, fără oprelişti, s-a ajuns la "crearea de facto a unui stat în stat" în zonă.

"Noi, românii din Covasna, Harghita şi Mureş, pe lângă problemele cu care se confruntă toţi fraţii noştri de pe cuprinsul patriei, la peste 90 de ani de la Marea Unire, încă ducem cu greu povara luptei pentru păstrarea identităţii şi a fiinţei noastre naţionale", se arăta în memorandum, menţionându-se că în aceste trei judeţe trăiesc peste 400.000 de români.

Semnatarii documentului susţineau că în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş "se produce un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiîntâlnit în Europa".

În aprilie 2010, preşedintele Traian Băsescu a asistat, alături de soţia sa, Maria, şi de fiica cea mică, Elena, la slujba de Înviere oficiată la Catedrala Arhiepiscopală Ortodoxă "Sfântul Nicolae" din Miercurea Ciuc.

Preşedintele Băsescu declara, după slujbă, că a vut să vină aici pentru că a apreciat că românii trebuie să fie încurajaţi şi trebuie să simtă solidaritatea.

Săptămâna trecută s-a desfăşurat, la Băile Tuşnad, Universitatea de vară "Tusvanyos", la care o serie de participanţi, între care vicepremierul Ungariei, au făcut declaraţii pro-autonomie.