Dobrogenii, muntenii și moldovenii stau cel mai prost la capitolul asigurări de sănătate - 13%, respectiv aproape 6% (în cazul muntenilor și al moldovenilor) nu au niciun fel de asigurare, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă fiind 18 – 34 ani, cu peste 16 procente de neasigurați.
Potrivit GfK, majoritatea românilor (93%) sunt asigurați doar ai sistemului public de sănătate. Un procent mult mai mic au fie un abonament la o clinica privată plătit integral sau parțial de compania pentru care lucrează (4%), fie o asigurare privată de sănătate (4,5%). Aproximativ 4% nu dețin niciun fel de asigurare.
Bucureștenii, deși se situează ușor sub media națională la capitolul asigurare în sistemul public, stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni ale țării atunci când vine vorba despre asigurări medicale private (5%) sau abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajați (3,5%).
Doar în cazul a 2% dintre bucureșteni, au asigurare chiar și partenerii de viață sau copiii incluși în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul țării aproape că nu se întâmplă deloc.
"Deși sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populație are abonamente la clinici private. Această diferență reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piața serviciilor medicale private are un potențial mare de creștere. Cu atât mai mult cu cât, în România, peste 3 milioane de salariați lucrează în mediul privat", spune Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager GfK România.
