Foto: latimes.com

Zeci de oameni şi-au găsit sfârşitul într-o şcoală unde se adăpostiseră, după ce clădirea s-a prăbuşit peste ei. Cutremurătoarele imagini au fost surprinse de Vocea Democratică a Birmaniei, o organizaţie media a birmanilor din exil.

Înregistrarea, care a ajuns la agenţia Reuters, a fost scoasă ilegal din Myanmar, unde regimul militar nu numai că cenzurează informaţiile despre dezastru, dar se opune în continuare intrării echipelor internaţionale de salvare şi îngreunează distribuirea ajutoarelor umanitare.

Potrivit agenţiei Reuters, în realitate ciclonul Nargis ar fi ucis 128.000 de oameni, iar potrivit Associated Press, 2,5 milioane de oameni ar fi avut de suferit din cauza intemperiilor.

Myanmarul va organiza o conferinţă a donatorilor, unde ţările străine vor fi invitate să doneze bani pentru sinistraţi. Şi acum, sute de mii de oameni luptă pentru supravieţuire în fosta Birmanie, la trei săptămâni de la trecerea ciclonului Nargis. Lipsa condiţiilor minime de igienă, a apei potabile şi a unui adăpost adecvat pun în pericol viaţa sinistraţilor obligaţi să trăiască din mila organizaţiilor non-guvernamentale.

Bolile îi pândesc pe suapravieţuitori la fiecare pas. Focare de dizenterie şi infecţii respiratorii seceră oamenii. Bătrânii abia supravieţuiesc unor condiţii greu de imaginat. Încăpăţânarea regimului militar birman de a ţine departe ajutorul extern a agravat situaţia.

Puţine au fost echipele străine ce au putut ajunge în delta Irrawaddy, cea mai afectată de ciclon, pentru a veni în sprijinul oamenilor. Britanicii au oferit truse de supravieţuire unui număr de peste 70 de mii de sinistraţi. Dar acestea nu acoperă decât o mică parte din necesar, aşa că s-a făcut apel la trimiterea de noi ajutoare. Situaţia este agravată şi de vremea rea. Ploile torenţiale pun în pericol viaţa celor slăbiţi. Mulţi dintre cei care şi-au găsit adăpost în corturi improvizate au încă răni vizibile, foarte greu de tratat şi uneori fatale.

Săptămâna trecută la Rangoon a ajuns un transport de ajutoare, necesare îngrijirii a 140.000 de persoane, dar acestea au fost rapid epuizate. Acum, membrii asociaţiilor umanitare fac eforturi pentru obţinerea altora. Junta militară, aflată la conducere în Myanmar, priveşte cu suspiciune orice intervenţie străină, refuzând în cele mai multe rânduri sprijinul extern. Puţine echipe au primit viză de intrare pentru a interveni, lucru valabil şi pentru convoaiele ce transportau alimente şi obiecte de primă necesitate.