Din ce în ce mai multe firme aleg să facă o primă selecţie prin telefon a candidaţilor pentru posturile vacante

“Din experienţa mea, în jur de 70% dintre CV-uri conţin cel puţin o incorectitudine. Cele mai multe exagerări se fac la rubrica de limbi străine. De asemenea, unii candidaţi supralicitează cu privire la responsabilităţile pe care le-au avut în joburile anterioare”, arată Madalina Popescu, director general al firmei de recrutare Pluri Consultants.

Cei care-şi caută de mai multă vreme un job fără succes tind să-şi înfrumuseţeze CV-ul mai ales rubrica „experienţă profesională”, spun recrutorii, astfel încât acesta să coincidă în mai mare măsură cu cerinţele angajatorilor. „Cele mai grave neconcordanţe ţin în special de denumirea postului deţinut şi de menţionarea unor competenţe inexistente”, consideră Cǎtǎlin Ilie, consultant în cadrul firmei de resurse umane Professional. Potrivit acestuia, operarea cu anumite aplicaţii software sau supraevaluarea cunoştinţelor de limbi străine sunt printre cele mai des întâlnite mistificări în cadrul CV-urilor.

„Întâlnim de multe ori fie un copy-paste extrem de lung al tuturor sarcinilor din descrierea jobului, aşa cum sunt luate din contractul de muncă, fie neologisme la modă pentru sarcini absolut banale”, declară Claudiu Ciortea, general manager al firmei de recrutare Talent Stream, parte din grupul UBD.  Acesta spune că adevăratele probleme apar atunci când experienţele descrise în CV sunt de-a dreptul fictive, „lucru deosebit de grav în ochii oricărui angajator atunci când el este dovedit”.

Nici top managerii nu se ţin departe de CV-urile trucate

Tentaţia de introducere în CV a unor informaţii eronate se manifestă în special la persoanele care aplică pentru poziţii entry level sau cu un nivel de calificare redus, însă recrutorii întâlnesc CV-uri trucate şi la nivel de middle şi top management.

“Am fost recent în Polonia să recrutez un director HR. În avion, mă uitam pe CV-urile primite. Un vecin de scaun a remarcat că îi era cunoscută o persoană dintr-un CV şi mi-a atras atenţia că nu fusese niciodată director HR, ci doar manager de resurse umane. Într-adevăr, la interviu, candidatul respectiv a recunoscut că s-a strecurat o greşeală neintenţionată în CV-ul său”, povesteşte Simona Simion-Popescu, director regional de resurse umane al Xerox pentru Europa Centrală şi de Est, Israel şi Turcia.

Cea mai frecventă „cosmetizare” a CV-urilor din zona de middle si top management se referă la menţionarea unor sarcini pe care candidaţii nu le-au avut niciodată sau le-au acoperit doar parţial, spune Anca Raican, Business Unit Manager în cadrul companiei Hill. Exemple de responsabilităţi care dau bine în CV-ul de şef ar fi implicarea directă în stabilirea bugetelor, responsabilitatea în cazul unor contracte mari sau responsabilitate în managementul echipei din subordine.

“Din dorinţa de a impresiona, sunt trecute în CV realizari la nivel individual, deşi acestea nu sunt neapărat ale persoanei în cauză, ci ale echipei sau companiei din perioada în care candidatul a lucrat acolo”, arată managerul Hill.

Ce şanse ai să te angajezi dacă-ţi modifici CV-ul

„Se poate întâmpla ca unii candidaţi să „păcălească” intrevievatorul şi să fie angajaţi, însă văd ulterior că partida nu este câştigată - angajatorii vor descoperi că nu sunt capabili să realizeze ceea ce au spus în interviu şi de cele mai multe ori nu sunt păstraţi în firmă”, declară Alexandra Szekely, marketing specialist în cadrul firmei Perspective Group. Practic, angajaţii care reuşesc să inducă în eroare compania în procesul de recrutare nu vor trece şi de perioada de probă, cred specialiştii HR, deoarece minusurile din pregătirea lor vor ieşi la vedere.

Consultanţii în resurse umane sunt de părere, însă, că minciunile din CV sunt uşor de detectat chiar în momentul interviului de angajare. „Intreviurile au devenit din ce în ce mai complexe, li se cere candidaţilor să exemplifice şi să decrie experienţele menţionate în CV, deci, este pratic aproape imposibil ca intervievatorul să nu descopere „micile minciuni” din CV”, arată consultantul firmei Perspective.

În recrutarea profesionistă, spune şi Anca Raican, un "instrument de măsură" este verificarea referinţelor din cel puţin trei surse - însă „atunci când există semne evidente de întrebare, nu se ajunge la această etapă”. Potrivit lui Cătălin Ilie, printre etapele procesului de selecţie sunt incluse şi testările profesionale, prin intermediul cărora sunt verificate competenţele candidatului. „În plus, există posibilitatea de a solicita referinţe de la angajatorii anteriori”, explică acesta.

Riscul la care se expun cei care-şi îmbogăţesc CV-ul cu informaţii false este acela de a primi recomandări negative care vor rămâne în baza de date a companiei sau a agenţiei de recrutare. Sfatul recrutorilor către cei care-şi caută un loc de muncă este de a încerca să-şi vândă cât mai bine în CV lucrurile pe care le-au făcut efectiv şi competenţele lor reale.

„Nu le recomand să inventeze nimic în CV, ci să se vândă cât mai bine: să-şi identifice punctele tari, competenţele forte şi să insiste pe marginea lor. În plus, trebuie să descrie cât mai exact sarcinile pe care le-au avut în trecut”, spune Mădălina Popescu.