"Majoritatea firmelor din România pierd anual aproape 25% din productivitatea unui angajat din cauza faptului că acesta îşi petrece timpul stând de vorba cu prietenii. În medie, salariaţii stau la serviciu pe net cel puţin 2-3 ore", a declarat pentru NewsIn, Constantin Ferşeta, manager marketing Neogen.
Specialistul în recrutare susţine că angajatorii ar putea stopa această practică prin interzicerea folosirii în timpul serviciului a programelor de tip Yahoo Messenger, Skype sau Google Talk.
Constantin Ferşeta consideră că cei care au cel mai mult au de câştigat de pe urma folosirii messengerului sunt programatorii de software, care economisesc timp şi bani atunci când lucrează de acasă pentru companii din ţară şi din străinătate.
Reprezentantul companiei Psihoselect, Alina Sterpu, a explicat că de
cele mai multe ori angajaţii care stau pe "mess" sunt cei care au
insuficiente sarcini la locul de muncă. Potrivit specialistului în
resurse umane, acest gen de conversaţii nu afectează
productivitatea muncii, ci faptul că managerii unităţii alocă mai multe
ore decât este necesar realizării unei sarcini de serviciu.
Eliza Nechifor, coordonator de marketing şi comunicare la
Manpower, susţine că utilizarea messengerului poate aduce beneficii
firmei sau instituţiei, pentru că transmiterea datelor de uz intern
între angajaţi se face astfel într-un timp foarte scurt. "În Statele Unite ale Americii, acest tip de comunicare este folosit pe
scară largă de către angajaţii majorităţii companiilor", consideră
reprezentantul Manpower.
Nechifor susţine că această practică nu este agreată de companiile
multinaţionale din România, care interzic angajaţilor folosirea
messengerului pentru a stopa în acest fel scurgerea de informaţii.
Potrivit unui studiu efectuat de compania IT Secure Pro, distribuitor
în România al unor soluţii de monitorizare a traficului în reţele,
navigatul pe site-uri care nu au legătură cu activitatea desfăşurată de
angajaţi cauzează pierderi de productivitate de 40% în fiecare an.
Un angajat român aduce anual angajatorului un profit mediu de 400 de
euro, de peste zece ori mai puţin decât media europeană şi de două ori
mai puţin decât media înregistrată la nivelul Europei Centrale şi de
Est, unde indicatorul este de 850 de euro pe an, arată o analiză
a PricewaterhouseCoopers (PwC).
