Apele Române: Nu se impun restricţii pentru sistemele de alimentare cu apă în regim centralizat

Datorită măsurilor stabilite împreună cu Hidroelectrica, există o rezervă de apă suficientă pentru satisfacerea cerinţelor la toate folosinţele de apă, respectiv 2,68 mld mc de apă în principalele lacuri de acumulare, se arată într-un comunicat al Administraţiei Naţionale "Apele Române".

"Nivelurile în lacuri sunt menţinute constante, în vederea asigurării unei rezerve de apă suficiente pentru o lungă perioadă de timp. Astăzi, 28 septembrie a.c., există un volum de 2,68 mld mc de apă, iar gradul mediu de umplere în principalele 36 de lacuri de acumulare administrate de A.N. Apele Române şi S.C. Hidroelectrica S.A. este de 65%", potrivit comunicatului.

Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere, având valoarea de 3.100 mc/s, sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s), dar peste minimul de 2250 mc/s înregistrat în intervalul 22-23 septembrie 2011, potrivit A.N. Apele Române.

Cel mai mic debit din ultimii 50 de ani a fost înregistrat în septembrie 2003, când Dunărea, la intrarea în ţară, a avut un debit de 1600 mc/s, situaţie în care nu au fost impuse restricţii în alimentarea cu apă a populaţiei în regim centralizat.

Debitul Dunării la intrarea în ţară va fi staţionar joi, 29 septembrie, având valoarea  de  3100 mc/s,  apoi  va fi  în  scădere  până  la  valoarea de 2600 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunilor septembrie (3800 mc/s) şi octombrie (3850 mc/s), se mai arată în comunicat.

În intervalul 28 septembrie - 1 octombrie, debitele Dunării, aval de Porţile de Fier, vor fi în scădere, pe sectorul Gruia-Calafat şi în creştere pe sectorul Bechet-Tulcea, iar, în intervalul 2- 5 octombrie, debitele Dunării vor fi în scădere pe sectorul Gruia-Olteniţa şi în creştere pe sectorul Călăraşi-Tulcea.

Administraţia Naţională "Apele Române" asigură populaţia şi utilizatorii de apă că, la această oră (miercuri, ora 17.00, n.r), în toate secţiunile de control, debitele sunt suficiente pentru asigurarea cerinţelor de apă pentru toate folosinţele, atât pentru populaţie, cât şi pentru industrie.

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat miercuri că nu există un pericol ca situaţia hidrologică actuală să influenţeze creşterea preţului la energie, iar în următoarea perioada va fi prezentată în şedinţa de Guvern o analiză privind probleme din acest sector.

"Deocamdată nu este un pericol de a influenţa creşterea preţului, au mai fost asemenea situaţii, deci nu este ceva ieşit din comun. Sunt perioade când este secetă, când sunt ploi mai multe şi atunci recuperează.(...) Acest subiect nu s-a discutat încă în Guvern, pentru că nu este grav, vom face o analiză şi va fi o notă în Guvern privind această situaţie", a explicat Borbely.

Acesta a mai spus că în ultimele două zile a crescut debitul Dunării, astfel că nu vor fi probleme deosebite, ci doar în cazul în care timp de două-trei săptămâni nu vor fi  ploi.

"În ultimele două zile a crescut (debitul Dunării, n.r.), deci acuma este la aproape 3.000 (mc/s, n.r.) faţă de 2.200 cât era, deci din acest punct de vedere, pe Dunăre, conform informaţiilor furnizate de colegii de la meteorologie, nu vor fi probleme deosebite. Vom avea o problemă cu seceta în cazul în care timp de două-trei săptămâni nu vom avea ploi. Noi am avut şi la nivelul ministerului un comitet pentru situaţii de urgenţă, ieri (marţi, n.r.) a avut loc un alt comitet naţional, care a analizat această problemă, dar deocamdată stăm în aşteptare. Până în 1 octombrie nu vor fi ploi consistente, dar se pare că după 8 octombrie vor veni", a precizat Borbely.

Directorul general al Hidroelectrica, Constantin Trihenea, a anunţat marţi că această companie va diminua furnizarea de energie către clienţii săi, estimând, pentru trimestrul patru, o acoperire a obligaţiilor de peste 60%, ca urmare a aplicării clauzei de forţă majoră.

"Hidroelectrica nu mai poate asigura cantitatea de energie contractată de către furnizori fără a înregistra pierderi. Gradul estimat de acoperire a obligaţiilor contractuale pe trimestrul patru, din producţie proprie, este de circa 63%", a apreciat Trihenea.

Conducerea Hidroelectrica a evaluat în ultima perioadă problemele create ca urmare a deficitului hidrologic sever care a afectat râurile interioare şi în special Dunărea. Urmare a situaţiei, Hidroelectrica a primit avizele necesare pentru aplicarea clauzei de forţă majoră în contractele comerciale de vânzare a energiei electrice, astfel încât compania să poată reduce livrările proporţional cu diminuarea producţiei, cauzată de seceta din acest an.

Clauza va fi aplicată la toate contractele de vânzare a energiei electrice în termen de 48 de ore începând cu 27 septembrie, data obţinerii avizelor de la Camera de Comerţ a României.

Hidroelectrica va livra întreaga producţie proprie, proporţional, pe toate contractele aflate în derulare. Potrivit reprezentanţilor Hidroelelectrica, compania are 41 de contracte.

Măsura se va aplica până la rezolvarea situaţiei privind seceta. "Am apelat la clauza de forţă majoră să putem încheia anul pe plus şi contez pe o creştere a energiei produse din a doua parte a lunii octombrie. Vom livra cât vom produce", a mai spus Trihenea.

Potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica, diminuarea energiei livrate de companie nu afectează în mod direct consumatorul casnic, fiind o problemă legată de costuri, deoarece pentru populaţie există un preţ reglementat de care distribuitorul trebuie să ţină cont, iar schimbarea preţului poate fi făcută doar de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

"Din punct de vedere contractual, consumatorii casnici sunt asiguraţi de către cei care au contractele de furnizare către consumatori, în speţă Electrica, E.ON, CEZ şi ceilalţi furnizori şi distribuitori din piaţă", a explicat directorul Hidroelectrica.

Clienţii care vor fi afectaţi vor trebui să-şi asigure diferenţa de energie fie din piaţă, fie de la Hidroelectrica, iar aceasta, la rândul ei, va trebui să achiziţioneze energie din piaţă, astfel că preţul va fi altul, a explicat oficialul companiei.

Trihenea a menţionat că Hidroelectrica s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare în anul 2003, când compania a înregistrat pierderi.