Medicii le recomandă călărăşenilor să evite pe cât posibil să consume apa de la robinete chiar dacă aceasta a fost tratată. Conţinutul mult prea mare de clor poate provoca în timp de la gastrite până la boli de stomac mult mai grave. În plus furnizarea apei potabile ar putea fi întreruptă dacă debitul fluviului va scădea foarte mult.
"Dunărea constă un factor de risc important din punct de vedere epidemiologic. După mai multe teste repetate, din punct de vedere microbiologic apa este intens contaminată" a declarat Camelia Truică, medic epidemilog.
În urma analizelor făcute de Autoritatea de Sănătate Publică din Călăraşi a rezultat că apa Dunării conţine virusuri şi bacterii care pot provoca mai multe tipuri de boli infecţioase cum ar fi leptospiroza, meningita, dizenterie sau enterocolite şi o serie de alte boli de piele.
"Zona este una endemică ne aşteptăm în continuare să apară ca în fiecare an un val de bolnavi din cauza îmbăierii în ape neamenajate" a mărturisit doctor Vericeanu, manager Spitalul Judeţean Călăraşi.
Autorităţile din Călăraşi au interzis scăldatul în apele Dunării şi al Borcei şi spun că furnizarea apei în oraşul Călăraşi şi Olteniţa ar putea fi întreruptă, dacă debitul Dunării va scădea foarte mult, din cauza concentraţiei mult prea ridicate de poluanţi.
În prezent conform datelor Ministerului Mediului, cel mai mare poluator al Dunării este Capitala. Anul trecut, în Dâmboviţa au fost deversaţi 370.000 de metri cubi de ape uzate, care conţineau peste 25.000 de tone fosfaţi, 500 de tone de detergenţi, o tonă de cianuri, iar cantităţile de azot, amoniu, uree sau fosfor au depăşit de 30 - 40 de ori normele impuse.
"Este posibil ca aceşti nutrienţi să favorizeze dezvoltarea unui număr mult mai mare de microorganisme care influenţează negativ sănătatea populaţiei" a spus Iulian Groapă, director Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi.
În prezent circa 80% din apele uzate ale României, provenite de la principalele surse de poluare, ajung în râuri, şi de aici în mare, neepurate sau insuficient epurate. Este vorba despre aproximativ 1500 de milioane de metri cubi anual.
