Procurorul general al României susţine că Ordonanţa de Urgenţă care le dă dreptul procurorilor de la crimă organizată să verifice sisteme informatice fără mandatul judecătorului nu încalcă dreptul la viaţă privată al cetăţenilor.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, Apador-CH, susţine însă că ordonanţa este neconstituţională.

Ordonanţele de urgenţă 99 şi 131, care au fost publicate în Monitorul Oficial între Crăciun şi Revelion, prevăd că procurorii pot accesa sistemele informatice şi pot cere informaţii legate de conturile bancare ale celor pe care îi cercetează.

Concret, persoanele suspecte pot fi supravegheate bancar fără mandatul unui judecător, iar istoricul unor corespondenţe poate fi urmărit la cererea unui procuror. Dacă anchetatorii vor însă să deschidă sau să citească această corespondenţă, trebuie să obţină mandatul unui judecător.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, spune că Ordonanţa care reglementează activitatea Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu aduce schimbări esenţiale, pentru că procurorii DIICOT aveau libertatea de a verifica sisteme informatice şi conturile celor cercetaţi pe baza altor acte normative în vigoare.

În legătură cu secretul bancar, procurorii susţin că nici aici nu s-au schimbat reglementările, ci doar că duratele de supraveghere a conturilor s-au mărit.

Apador-CH susţine însă că ordonanţa nu oferă suficiente garanţii împotriva abuzurilor. Reprezentanţii organizaţiei spun că pentru ca procurorii să aibă acces la orice fel de informaţii trebuie să obţină un mandat de la judecător.

Cele două ordonanţe de urgenţă nu au avut avizul CSM, dar cum avizul acestei instituţii este doar consultativ, ordonanţele pot fi puse în practică de la 1 februarie.