Senatul, cameră decizională, a votat miercuri cu 115 "pentru" şi două abţineri noua Lege ANI în varianta decisă de Comisiile juridică şi pentru drepturile omului, care au respins punctul din cererea de reexaminare a preşedinţiei privind introducerea comisiilor de cercetare a averilor.
În urma votului acordat, ANI rămâne cu prerogativele de a sesiza ANAF sau Parchetul, după caz, cu raportul de analiză pe care-l întocmeşte în urma constatării unei diferenţe mai mari de 10.000 de euro între modificarea averii pe durata mandatului şi veniturile din aceeaşi perioadă, dar nu şi comisiile de control al averilor care s-ar fi reînfiinţat pe lângă curţile de apel. Faţă de formă trimisă de Preşedinţie pentru reexaminare, s-a reintrodus obligativitatea depunerii declaraţiilor de avere şi de interese şi de către persoanele care candidează pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, preşedinte de consiliu judeţean, consilier local sau primar.
În ceea ce priveşte declaraţiile confidenţiale şi cele publice, Senatul a respins propunerea preşedintelui ca declaraţia de avere destinată publicităţii să coincidă cu cea confidenţială, mai puţin sub aspectul datelor cu caracter personal, astfel încât accesul la astfel de informaţii să nu fie îngrădit. În schimb, s-a revenit la formula de declaraţii publice şi confidenţiale în structura decisă iniţial de Senat, cea care prevedea eliminarea din declaraţia de avere destinată publicităţii a subcapitolului dedicat bunurilor sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimonial cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată depăşeşte 5000 de euro.
De asemenea, nu s-au introdus în formulare menţiunile cerute de preşedinţie în privinţa afacerilor cu statul ale titularului declaraţiilor şi a rudelor acestuia. Senatul nu a acceptat nici solicitarea preşedintelui ca termenul de prescripţie pentru verificarea declaraţiilor de avere şi de interese să crească de la 1 an la 3 ani.
Noua Lege mai prevede şi că termenul până la care trebuie redepuse declaraţiile de avere după promulgarea acesteia se majorează de la 30 de zile, propuse la Cameră, la 90 de zile.
Dezbaterea de la Senat a fost marcată de dispute, întreruperi şi solicitări de desfiinţare a acestei instituţii
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, le-a transmis senatorilor că susţine cererea de reexaminare a Preşedinţiei, mai ales în privinţa introducerii comisiilor de cercetare a averilor, ca "filtru şi garanţie" că în instanţă vor ajunge acele dosare care îndeplinesc condiţiile "de fond şi de formă".
Predoiu le-a cerut senatorilor să ia în calcul nu doar un vot juridic, dar şi unul politic, din două perspective: transmiterea unui mesaj, de către Parlamentul României, cu privire la mecanismul de cooperare şi verificare şi poziţia faţă de un "angajament ferm asumat de România" în cadrul acestui mecanism.
Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, a acuzat în plenul Senatului comportamentul oficialilor ANI la lucrările comisiilor care au analizat legea de funcţionare a instituţiei, spunând că pentru astfel de gesturi, în SUA, aceştia ar fi fost arestaţi.
"Cred că nu este normal ca funcţionarii statului român să meargă la ambasadele de la Bucureşti şi să prezinte lucrurile denaturat, româneşte, să mintă. Funcţionari ai ANI au fost la mai multe ambasade din Bucureşti şi s-au plâns că decizia finală a Senatului lipseşte Agenţia de puterile pe care le avea înainte. Că noi, Senatul, am desfiinţat comisiile de cercetare ale averilor, care existau pe lângă Curţile de apel şi astfel nu au instrumentele juridice necesare pentru a-şi atinge obiectivele", a spus Frunda.
Mai mult, senatorul UDMR a povestit că în momentul în care senatorii s-au pronunţat împotriva comisiilor de cercetare a averilor pe lângă Curţile de apel "cei doi reprezentanţi ai Agenţiei (preşedintele ANI, Cătălin Macovei şi secretarul general ANI, Horia Georgescu, nr.) s-au ridicat, au dat cu dosarele de masă, au ieşit trântind uşa". "Dacă făceai treaba aceasta în congresul american erai arestat până la poartă. În Bundestag, în viaţa ta nu mai primeai nicio funcţie publică, iar dacă noi în România vom sta cu mâinile încrucişate şi vom asista la disoluţia autorităţii la lipsa respectului faţă de decizia poporului, atunci doamnelor şi domnilor, ne merităm soarta", a mai afirmat senatorul UDMR.
Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, a afirmat că au fost admise două puncte din cererea de reexaminare a şefului statului privind Legea ANI şi a ţinut să-i transmită ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, că ANI nu face parte din justiţia românească.
Preşedintele PNL Crin Antonescu a susţinut că ANI a fost înfiinţată tocmai din lipsa reală de a se combate corupţia şi a comentat, apropo de interesul unor oficiali europeni faţă de funcţionarea Agenţiei, că şi aceştia sunt "păcăliţi" să vadă o anumită realitate impusă. "Prelungim o formă de ipocrizie (...) Am dezvoltat un talent al butaforiei şi în politică, ştiţi bine că înfiinţarea ANI vine din lipsa reală a voinţei politice de a combate corupţia", a spus Antonescu. Senatorul PNL a subliniat că întreaga discuţie despre ANI nici măcar nu ar avea loc "într-o ţară în care parchetul, fiscul" şi-ar face datoria. Liderul PNL a conchis că o reală combatere a corupţiei depinde de voinţa politică sa celor care conduc România, "cu sau fără ANI".
Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a afirmat că solicitarea de reexaminare trimisă de şeful statului nu poate fi votată pe articole, în timp ce senatorul PDL, Iulian Urban, a reproşat că se admite doar parţial solicitarea preşedintelui.
Marţi, senatorii din Comisiile juridică şi pentru drepturile omului au votat cu privire la punctul din cererea de reexaminare a preşedintelui, care a cerut reintroducerea comisiilor pentru cercetarea averilor. Dezbaterile s-au făcut strict pe cererea de reexaminare a preşedintelui, fără să se ia în considerare varianta votată de Camera Deputaţilor.
Preşedintele Comisiei juridice, Toni Greblă, a susţinut că aceste comisii nu pot fi considerate drept neconstituţionale. De cealaltă parte, senatorul PSD Ioan Chelaru şi cel al UDMR Gyorgy Frunda au considerat că introducerea comisiilor de cercetare a averilor nu sunt conforme cu Legea fundamentală. Frunda a punctat că decizia CCR interzice ca ANI să deţină activităţi jurisdicţionale, astfel că, în opinia sa, referirile la comisii de cercetare sunt "profund neconstituţionale şi reprezintă un abuz de drept". IPP a condamnat poziţia lui Frunda acuzându-l că ascunde averile demnitarilor de ochii curioşilor.
Preşedintele ANI, Cătălin Macovei, l-a acuzat pe senatorul UDMR Gyorgy Frunda de urmărirea intereselor personale în momentul schimbării textului legii. "Domnul Gyorgy Frunda a legiferat aici în interes personal. Mai mult nu vă pot dezvălui, pentru că legea îmi interzice. Mi se pare o remarcă absolut ironică faptul că ANI este acum constituţională, ba chiar mai mult, dumnealui a declarat că este chiar o instituţie mai puternică decât a fost până în prezent. Aşa cum ANI este constituţională, cred că şi atitudinile domnului Gyorgy Frunda ar trebui să intre în matca Constituţiei", a punctat Macovei.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M