ANI dă o mână de ajutor fotbalului românesc. Anghel Iordănescu nu şi-ar pierde funcţia de senator dacă ar accepta să fie şi director tehnic al Federaţiei Române de Fotbal. Informaţia reiese dintr-un răspuns pe care ANI l-a oferit unei solicitări formulate de REALITATEA.NET pe această temă:
„În considerarea formei juridice de organizare a Federației Române de Fotbal ca persoană juridică de drept privat, și având în vedere statutul acestei federații,opinăm că angajarea pe bază de contract în funcția de director tehnic al Echipei naționale de fotbal a României nu se regăsește printre incompatibilitățile expres reglementate de prevederile art.81 și art.82 din Legea nr.161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, din interpretarea sistematică a dispozițiilor normative citate mai sus, opinăm că, exercitarea mandatului de senator în cadrul Senatului României concomitent cu funcția de director tehnic al Echipei naționale de fotbal a României, angajat pe bază de contract de către Federația Română de Fotbal,nu este de natură să genereze o stare de incompatibilitate.”, se arată în răspunsul ANI.
Mai jos, răspunsul complet al ANI:
Urmare a solicitării dumneavoastră, formulată în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă aducem la cunoștință următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.61 alin.(1) din Constituția României, republicată: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării” iar potrivit art.71 „calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului”.
Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare, reglementează în Capitolul 3 - Secţiunea a 2-a, incompatibilităţile privind calitatea de parlamentar, după cum urmează:
Art.81 (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(2) Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri.
Art.82 (1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu:
a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);
c) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. a);
d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
e) calitatea de comerciant persoană fizică;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
g) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) În mod excepţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.(...)
În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 69/2000 - Legea educaţiei fizice şi sportului, cu modificările și completările ulterioare, „educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat” (art.2) iar potrivit art.21 alin.(1) litera e), federaţiile sportive naţionale sunt considerate structuri sportive.
Art.35 alin.(2) din același act normativ prevede că „federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ”.
Potrivit art.36 alin.(2) pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie sportivă naţională.
Potrivit legii, s-a înființat Federația Română de Fotbal ca persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, fără scop lucrativ, autonomă, neguvernamentală și neutră din punct de vedere politic, religios și etnic.
În conformitate cu art.7 alin.(1) din Statutul Federației Române de Fotbal, scopul FRF îl constituie organizarea, administrarea, coordonarea și controlul activității fotbalistice pe teritoriul României, la toate nivelurile.
Din punct de vedere organizatoric, conducerea Federației Române de Fotbal este asigurată de Adunarea generală a F.R.F. care este organul suprem al Federației și care, potrivit art.37 din Statut, are atribuția de a alege președintele Federației.
Potrivit art.39 din Statutul Federației Române de Fotbal, președintele propune spre aprobarea Adunării generale persoana care urmează să ocupe funcția de director general.precum și funcția de secretar general.
În considerarea formei juridice de organizare a Federației Române de Fotbal ca persoană juridică de drept privat, și având în vedere statutul acestei federații,opinăm că angajarea pe bază de contract în funcția de director tehnic al Echipei naționale de fotbal a României nu se regăsește printre incompatibilitățile expres reglementate de prevederile art.81 și art.82 din Legea nr.161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, din interpretarea sistematică a dispozițiilor normative citate mai sus, opinăm că, exercitarea mandatului de senator în cadrul Senatului României concomitent cu funcția de director tehnic al Echipei naționale de fotbal a României, angajat pe bază de contract de către Federația Română de Fotbal,nu este de natură să genereze o stare de incompatibilitate.
Precizăm că opiniile exprimate mai sus reprezintă punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate şi nu o interpretare generală și obligatorie a textelor de lege.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M