Germania şi Franţa au fost principalele două ţări care au împiedicat un consens la summitul NATO din aprilie pentru a acorda Planul de acţiuni în vederea aderării (MAP, o anticameră a aderării la NATO) pentru Georgia şi Ucraina. Germania îşi motiva împotrivirea pentru candidatura Georgiei tocmai prin conflictele care mocneau pe teritoriul ei în regiunile separatiste proruse Abhazia şi Osetia de Sud.
Cinci luni mai târziu, încercarea Georgiei de a recâştiga prin forţă controlul asupra teritoriului separatist Osetia de Sud s-a soldat cu o intervenţie rusă pe care mulţi o consideră "disproporţionată". Mai mult, Tbilisi riscă să-şi vadă de facto teritoriul ciuntit şi mai mult în urma unui acord de pace cu prevederi încă amigue, negociat de Franţa, în calitatea ei de preşedinte al Uniunii Europene.
Germania s-a aflat din nou alături de Franţa şi în criza georgiano-rusă, făcând parte din grupul de ţări care doreau ca UE să nu aibă o atitudine antirusă.
"Georgia va fi membră a NATO, dacă va vrea şi aceasta este ceea ce vrea", a declarat Merkel jurnaliştilor după convorbirile avute duminică la Tbilisi cu preşedintele georgian Mihail Saakşvili, potrivit AFP.
Liderii NATO au promis, de altfel, Georgiei şi Ucrainei, la summitul de la Bucureşti, că vor fi primite în NATO la un moment dat. Chestiunea acordării MAP urmează să fie reexaminată în decembrie de cele 26 de ţări membre ale Alianţei, dar, dată fiind opoziţia Moscovei, analiştii sunt de părere că Georgia a pierdut această perspectivă.
Cancelarul german a mai spus duminică, la Tbilisi, că trupele ruse nu se retrag din Georgia cu rapiditatea pe care o spera şi a cerut Moscovei să-şi accelereze retragerea. Merkel, care vineri s-a întâlnit la Soci cu preşedintele Dmitri Medvedev, a avertizat Moscova că întreaga lume este cu ochii pe Rusia, iar retragerea trupelor ar fi o chestiune de "credibilitate".
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M