Cum ar arăta lumea fără România, de Andrei Gheorghe. Cum ar arăta? Ar arăta foarte bine. Care ar fi problema că n-ar fi România!? Ar fi văile mai puţine văi sau munţii mai puţini munţi? Tot aia. Mulţi spun că integrarea noastră în Europa o să ne facă în sfârşit mai deştepţi, implicând prin asta că trebuie să ne facă mai disciplinaţi, mai metodici, mai nemţi - spun alţii, privind admirativ către alte popoare.

Eu nu mă simt prizonierul ţării. Mă simt confortabil în România şi asta nu mă transformă într-un leneş, într-un puturos, într-un habarnist. Îmi place ţara. Îmi place neprevăzutul ei, îmi place chiar şi praful, îmi plac şi câinii care trec şi caii care troncăne. Îmi plac pentru că sunt unici. Şi dacă sună a discurs oarecum emoţional, naţionalist, e de fapt constatativ. Ţara-i mişto. Pe cuvântul meu. Oamenii: mmm... cu asta avem uneori probleme, dar nu-i minic. Ne descurcăm noi, până la urmă.