"Klaus Iohannis e un liberal de împrumut. Ne amintește de Stolojan care a venit, în 2001, care nu era liberal, fusese susținător al lui Ion Iliescu și atunci e foarte problematic pentru un partid să își găsească un vector de imagine în condițiile în care cel care l-a adus acolo nu e din tradiția liberală și e președinte. E o chestiune de psihologia personajului. Realmente, cred că a separat apele în modul lui de a funcționa, 'eu președinte pe de-o parte, voi partidul pe de altă parte'", a spus profesorul de științe politice, Alexandru Radu.
În viziunea sa, "consensul național" la care a ajuns PNL cu PSD indică formarea unui cartel, cele două fiind "într-un monopol al puterii".
"Asocierea pe acest consens le mănâncă poziția de partid de opoziție. Te mândrești că ai făcut un consens national. Ele, de fapt, formează un cartel, sunt într-un monopol al puterii și iată, pentru alegerile locale, cum alegem primarii dintr-un tur, adică cum să ne rămână baronii în funcție. Partidele, așa cum s-au construit în România, sunt extrem de raționale, sunt cele potrivite în România și, de aceea, cele două care au rămas fac performanță", a adăugat Alexandru Radu.
Pe de altă parte, profesorul de științe politice, Andrei Țăranu, a punctat faptul că "odată cu intrarea în USL, PNL a devenit un partid foarte greu și s-a birocratizat".
"PNL are o uriașă problemă, din momentul când s-a unit cu PDL, acolo a ieșit la iveală. În general, partidele liberale sunt partide mai active care au personalități, nu pot să fie partide masă. Odată cu intrarea în USL, PNL a devenit un partid foarte greu și s-a birocratizat. Venirea PDL i-a adus încă o suprastructură birocratică, considerând ca fiind una de succes. Avantajele care ar fi trebuit să fie ale unui partid liberal devin marile dezavantaje pe care le are PNL, un partid greoi. PNL e un partid greoi. Ba e la Putere, ba în Opozitie, nici ei nu mai știu. Uriașul dezavantaj în care se afundă PNL e credința că doar votul negativ poate să îi conducă la putere. Nu propune nimic. Aici e, de fapt, a întregii structuri politice din România. S-au comasat atât de mult partidele încât au ajuns la bipartidism imperfect. Noi le spunem partide și jumătate. Ele, de fapt, nu au inițiativă politică. Nu avem niște programe ale UNPR. Electoratul UDMR e unul etnic. În cazul UNPR, PSD și PNL, toată lumea vrea bine și atât, iar a merge la nesfârșit cu "Ponta minte cum respiră" pur și simplu obosește orice cetățean", a declarat Andrei Țăranu.
În acest sens, profesorul de științe politice a explicat că numai "schimbarea birocrației va conduce și la dispariția partidelor de această formulă".
"Ceea ce observ e că aceste partide, înafară de câteva personaje, sunt niște partide supuse birocrației centrale. Aceste structuri birocratice, conectate la toate puternicile aparate de partid aduc bani din sistem și le trimit către partid, în momentele electorale, astfel încât democrația noastră nu e una foarte originală, seamănă cu cea din America Latină. Schimbarea birocrației va conduce și la dispariția partidelor de această formulă", a mai spus Andrei Țăranu.
La rândul său, redactorul-șef al revistei Historia, Ion M. Ioniță, a punctat faptul că PNL a tăcut în momentul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a cerut date, cifre privind resursele pentru acoperirea tuturor cheltuielilor în urma măsurilor propuse în proiectul de lege privind noul Cod Fiscal.
"Ei au început o fuziune pe care vor să o ducă în cincinal. Dacă faci o fuziune o faci în șase luni. Asta le pierde suflul electoral pentru că, în 2016, trebuiau să vină cu ăștia noi, efervescenți. S-au bătut cu PSD că nu reduce destul de mult taxarea și PSD șmecher 'da, sigur domne, votăm 19%'. Ei nu au pus problema. Consens capitalizat de Dragnea. Când a venit analiza guvernatorului BNR și a zis 'stați puțin, de unde luăm banii?'. Ei nimic. Dormeau toți în păpușoi. Se retrăseseră. Iar cartelizarea, au vorbit cumva de finanțarea campaniilor electorale?", a declarat Ion M. Ioniță.
