Dragii mei,
Vreau să vă mulţumesc înainte de toate pentru bucuria pe care mi-aţi făcut-o de curând: am citit studiul care arată evoluţia acestui blog în primele 2 luni de la apariţia lui în mediul virtual şi am aflat astfel că e una spectaculoasă, deşi trebuie să recunosc faptul că doar colegii mei de la Acasa.ro, cei care mi-au propus această iniţiativă, au văzut potenţialul comunicării noastre, eu n-am bănuit că veţi veni în asemenea măsură alături de mine, că veţi fi interesaţi de informaţiile postate aici şi că veţi interacţiona cu mine atât de rapid şi cu o periodicitate care să mă pună în încurcătură: deja nu mai reuşesc să ţin pasul cu voi, mi-e din ce în ce mai greu să răspund în ritmul scrierii voastre, sutelor de mesaje, întrebări, idei creative, comentarii, apeluri pe care le asezaţi aici. Dar nu mă las! Merită cu adevărat.
