Parchetul a început o anchetă după plângerea depusă de CNSAS ca urmare a faptului că, în procesul în care Rodica Stănoiu cere anularea vedrictului de colaborator al Securităţii, Senatul a depus o copie după declaraţia sa de avere care nu corespunde cu originalul care se găseşte pe site-ul Senatului.
Între cele două declaraţii de avere există neconcordanţe destul de mari, cea mai importantă fiind aceea că scrisul diferă. Iniţial, Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Rodica Stănoiu şi Ion Moraru întrucât o declaraţie era scrisă de mână, iar cealaltă la calculator. Procurorul ierarhic superior a infirmat, însă, această soluţie, şi a redeschis ancheta. Astfel, Stănoiu şi Moraru urmează să fie citai la Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi să fie audiaţi.
"La dosarul existent pe rolul Curţii de Apel Oradea au fost depuse două declaraţii de avere despre care se pretindea că au fost primite de Senatul României, care conţineau două tipuri de scris şi de semnături diferite. Cu toate acestea, rezoluţia iniţială a Parchetului a fost de neîncepere a urmăririi penale. Iar această soluţie se baza pe o eroare. Astfel, rezoluţia reţinea că una dintre cele două declaraţii ar fi fost scrisă de mână, iar cealaltă dactilografiată. Şi, aşa cum se ştie, ambele declaraţii erau scrise de mână, dar conţineau două tipuri de scris şi semnături diferite, deşi se pretindeau a fi de la aceeaşi persoană. Aşa se explică plângerea noastră împotriva rezoluţiei iniţiale, plângere ce a fost admisă de Parchet", a declarat, la Realitatea TV, purtătorul de cuvânt al CNSAS, Anca Median.
Reamintim că Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei în cabinetul Năstase, între anii 2000 şi 2004, ar fi dat note informative, sub numele conspirativ "Sanda", începând cu anul 1983 până în anul 1987, arată CNSAS în documentele depuse la dosar. CNSAS notează că, în data de 30 noiembrie 1982, fosta Securitate a propus contactarea "în scopul exploatării informative a lui Stănoiu Mihaela Rodica", care, între 1983 şi 1985, ar fi furnizat informaţii semnate cu numele "Sanda", iar între 1986 şi 1987, ar fi semnat note informative sub numele conspirativ "Georgeta".
Potrivit NewsIn, Rodica Stănoiu a contestat, în anul 2007, decizia dată de CNSAS, prin care arată că aceasta ar fi făcut poliţie politică. CNSAS a respins, pe 6 februarie 2007, contestaţia depusă de Rodica Stănoiu, menţinând verdictul iniţial de poliţie politică în cazul ei. Stănoiu a primit primul verdict de poliţie politică pe 7 decembrie 2006, după ce Colegiul CNSAS a decis, urmare a unor expertize grafologice, că ei îi aparţineau notele informative semnate sub pseudonim "Sanda".
La sfârşitul lunii ianuarie 2011, reprezentanţii Senatului au anunţat că vor deschide o anchetă internă după ce reprezentanţii CNSAS au constatat, la termenul din 26 ianuarie al procesului în care fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, contestă verdicul de colaborator al fostei Securităţi, primit în 2007, că originalul declaraţiei de avere al acesteia din 9 ianuarie 2006, necesar pentru efectuarea unei expertize grafologice, transmis de Senat, diferă de copiile conforme ale aceluiaşi document, transmise anterior.








Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M