Curtea Constituţională a admis, joi, excepţia de neconstituţionalitate invocată în dosarul Zambaccian, în care fostul premier şi preşedinte al PSD Adrian Năstase este judecat pentru fapte de corupţie, după ce avocaţii săi au contestat ancheta făcută de procurori.

Magistraţii instanţei supreme au suspendat, pe 22 martie, judecarea dosarului Zambaccian şi au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocatul familiei Năstase, Gheorghe Diaconescu.

Excepţiile invocate se referă la modul în care a fost întocmit şi trimis la instanţă rechizitoriul din dosarul Zambaccian.

"Se prevede că sesizarea pentru care se cere urmărirea penală se face de o comisie specială, fie de la Senat, fie de la Guvern sau chiar din partea preşedintelui României. În final, comisia trebuie să prezinte un raport privind urmărirea penală sau clasarea cauzei", a declarat pentru NewsIn avocatul familiei Năstase, Gheorghe Diaconescu.

Avocatul familiei Năstase a mai spus că numai Camera Deputaţilor, Senatul sau preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor guvernului. "Neexercitarea acestui drept de către cele trei organisme impiedică efectiv procurorul să înceapă urmărirea penală. Lipsa acestor condiţii duce, practic, la anularea declanşării urmăririi penale, suspendarea urmăririi penale şi, practic, anularea actului de sesizare a instanţei", a mai susţinut avocatul Diaconescu.

În dosarul Zambaccian, Adrian Năstase este acuzat pentru luare de mită în formă continuată, şantaj şi trafic de influenţă, Dana Năstase este inculpată pentru complicitate la luare de mită şi alte două infracţiuni, iar Irina Jianu (fostă şef la Inspectoratul de Stat în Construcţii) şi Cristian Mihail Vasile (administrator Eurografica), sunt inculpaţi pentru dare de mită.

Sursă: NewsIn