ANALIZĂ. Cum vrea Antonescu să elimine PD-L în 1000 de zile

Desfiinţarea PD-L şi transformarea PNL în principalul partid de dreapta sunt principalele obiective ale programului preşedintelui-candidat Crin Antonescu cu care acesta se va prezenta în faţa liberalilor la congresul de la sfârşitul săptămânii viitoare. Moţiunea acestuia se numeşte „Prin noi înşine acum”, o aducere la zi a sloganului interbelic al PNL.

Cum îşi propune Antonescu ca - un partid de 18% în cel mai nou sondaj CURS din luna februarie – să doboare o formaţiune de 35%?, pe lângă faptul că mizează pe erodarea acestuia la putere? „Furându-i” electorat. Devenind un fel de PD-L. Încercând să atragă spre PNL cât mai mulţi alegători ai democrat-liberalilor prin lărgirea mesajului formaţiunii conduse de Antonescu spre noi grupuri ţintă ce în acest moment gravitează în jurul PD-L.

Astfel „reformarea ideologică a PNL înseamnă construcţia unei drepte integratoare împreună cu garantarea unui pluralism intern al curentelor de gândire care se revendică de la acest spaţiu. Principiilor şi valorilor clasice ale liberalismului politic şi economic, susţinute consecvent şi până acum de PNL, le adăugăm valori provenind din zona creştin-democrată (privitoare la morală, solidaritate şi spirit comunitar), valori conservatoare de dreapta (ordine, tradiţie, elite, autoritate) dar şi atitudini politice legate de identitatea naţională sau teme ale liberalismului social. PNL recunoaşte ca instituţii fundamentale pentru ordinea socială familia, şcoala, biserica, temelii ale formării şi dezvoltării persoanei şi vieţii comunitare, asumându-şi, ca partid politc obligaţia de a porni de la această premisă în elaborarea politicilor sale publice”, se arată în programul prezidenţial al lui Antonescu.

Creştin-democraţi, conservatori de dreapta şi liberalism social – curente ce se regăsesc în PD-L. Democrat-liberalii şi Traian Băsescu au preluat în ultimii ani în eşalonul doi nu doar figuri ale vechiului PNŢ-CD – Remus Opriş, Constantin Dudu Ionescu – dar şi teme ale partidului lui Coposu – precum discursul anti-comunist la care se adaugă elemente moderne ale creştin-democraţiei – precum subsidiaritatea. Iar asemenea teme au adus aproape de PD-L şi o parte a nucleului de intelectuali care au susţinut CDR în anii ’90.

Curentul conservator este şi el reprezentat în PD-L. Vizibil, doar sunt forma unui exponent – deputatul Sever Voinescu, în timp ce liberalismul – arma cu care PD-L vrea la rându-i să minimizeze existenţa PNL – este reprezentată de „transfugii” peledişti – Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Cristian Boureanu, Raluca Turcan şi de o „achiziţie” recentă – fostul consilier prezidenţial şi actual eurodeputat Cristian Preda.

„Cred că PNL încearcă să nu rămână captiv propriului electorat. Dacă ar fi fost să se raporteze la propriul electorat nu ar putea să depăşească 10%. În situaţia României totul este posibil, noi nu avem o tradiţie politică, volatilitatea electoratului este mare, se poate întâmpla şi acest lucru (ca PNL să ia locul PD-L ca principal partid de dreapta, n.red.), spune sociologul Vasile Dâncu.

Totuşi, Dâncu are dubii serioase pe această temă: „Nu cred că PD-L are un electorat al său pe care să-l preia alte partide de dreapta. PD-L a preluat un electorat de stânga, un electorat adus de Traian Băsescu, nu cred că acesta s-a cristalizat ideologic. În plus, cred că în viitor liberalii, care s-au menţinut foarte bine în aceşti ani, vor avea de suferit dacă PSD se va reforma. Variaţiile de creştere ale PSD influenţează şi PNL. Cele două partide împart un electorat de opoziţie, arată studiile în acest moment”.

Sociologul crede că strategia lui Antonescu este una mai degrabă conjucturală "adaptată condiţiilor de competiţie de la următoarele alegeri" şi ea vizează o proiectare cât mai apropiată de PD-L.  Antonescu simte că PD-L va avea o pierdere importantă fiind la guvernare", spune Dâncu.