Majoritatea analiştilor exclud vreo influenţă direcăt în dobânzile de pe piaţă sau se arată rezervaţi, condiţionând o eventuală tăiere a ratelor la credite de o aplanare a presiunilor externe.
"Decizia BNR a fost anticipată de piaţă şi nu a avut efecte asupra cursului de schimb. Efectele asupra ratelor dobânzilor sunt compensate de competiţia băncilor pentru economiile populaţiei şi firmelor. BNR ar putea stimula scăderea costului creditelor în lei prin continuarea procesului de relaxare a politicii monetare, dar şi oferind lichiditate băncilor pe termene mai lungi, câteva luni - un an, prin operaţiuni repo cu scadenţe mai mari", spune Dan Bucşa, economist şef la UniCredit-Ţiriac Bank.
La rândul său, economistul şef al BRD, Florian Libocor, nu se aşteaptă la un efect vizibil în piaţă, considerând că decizia BNR este de prea mică amploare pentru a se face simţită în creditare.
"Pe curs nu va exista efect, pentru că România plăteşte oricum cele mai mari randamente din regiune, cu excepţia Ungariei. Tăierea este nesemnificativă pentru a vedea influenţă în dobânzi. Reduceri la costul creditelor s-ar putea vedea abia după încă o tăiere de cel puţin jumătate de punct procentual. Dacă te raportezi la inflaţie decizia este corectă, întrebarea este cât de stabilă este inflaţia la acest nivel", apreciază Libocor.
Analistul economic Florin Cîţu argumentează că decizia BNR nu va impacta în piaţă întrucât pârghia de transmitere a dobânzii s-a dovedit nefuncţională în ultima perioadă, lichiditatea din sistem este fragilă, iar dobânda de ultim resort (rata Lombard) este foarte înaltă, la 9,75% şi reflectă riscul maxim de dobandă în cazul unor şocuri exterene.
Cîţu crede că, pe termen scurt, reducerea ratei BNR se va reflecta în câştiguri uşor mai ridicate pentru bănci în operaţiunile repo la BNR cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor, iar pe un interval mai lung tăierea va ajuta Trezoreria să finanţeze mai uşor deficitul bugetar din acest an.
"Singurul mod de a revigora creditarea în lei şi a reduce dobânzile este prin oferirea de lichiditate, adică să se ajungă la un nivel similar celui dinainte de octombrie 2008. BNR ar putea să accepte o anumite depreciere, să ofere lichiditate prin cumpărare de euro, sau să reducă rezervele minime obligatorii în lei. Este clar că efectul deprecierii într-o economie euroizată este mare, dar BNR trebuie să facă ceva şi să schimbe condiţiile monetare din ultimii ani. Legătura dintre termen scurt şi termen lung este ruptă şi până nu vor face ceva, chiar repo pe scadenţe mai lungi, nu se va schimba nimic", a continuat Cîţu.
Economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, mizează că dobânzile la credite ar putea scădea pe fond concurenţial, pentru că "puţina creditare" care va fi acordată în acest an va fi denominată în lei.
"Eu cred că în condiţii normale ar trebui să vedem o ajustare a ROBOR şi, în consecinţă, o reducere a dobânzii la creditele în lei, care sunt legate de această rată de referinţă. Dacă lucrurile se tensionează şi vedem o tendinţă de depreciere este posibil să nu mai asistăm la o scădere a dobânzilor din piaţă", a afirmat Dumitru.
Economistul şef al UniCredit Ţiriac a arătat că rata reală a dobânzii de politică monetară calculată folosind prognoza de inflaţie a BNR este în acest moment de 2,75%, nivel pe care-l apreciază ridicat în actuala situaţie economică.
"Prin urmare, anticipăm cel puţin încă o reducere a ratei oficiale a dobânzii. Pe de altă parte, tăierile de dobândă vor fi mai dificil de justificat din punctul de vedere al strategiei de ţintire a inflaţiei dacă preţurile alimentelor cresc în a doua parte a anului. În acelaşi timp, deficitul de cerere şi inflaţia de bază redusă justifică relaxarea în continuare a politicii monetare", a conchis Bucşa.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M