AMR protestează împotriva deciziei CSM privind numărul de locuri eligibile în viitorul Consiliu

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) susţine, într-un comunicat remis vineri, că lista contestată de Asociaţie prevede componenţa viitorului Consiliu, "în asemenea fel încât actualul CSM organizează alegeri numai pentru o parte dintre locurile prevăzute ca eligibile de normele legale, norme pe pe care CSM preferă să le interpreteze în interesul personal a trei dintre membrii săi, aleşi pentru restul de mandat al membrilor pe care i-au înlocuit - şi anume, judecătorul Ana Cristina Lăbuş, reprezentant al tribunalelor, procurorul Graţiana Isac, reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-DIICOT şi procurorul Bogdan Dimitrie Licu, reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale".

Potrivit reprezentanţilor AMR, în Consituţie şi în Legea 317/2004, mandatul membrilor Consiliului este limitat la o durată de 6 ani, iar restul de mandat al celor trei membri menţionaţi nu poate fi continuat în noul CSM.  În acelaşi timp, potrivit AMR, Legea nr. 317/2004 prevede în mod clar, cu privire la componenţa CSM, că judecătorilor de la tribunale le sunt rezervate două locuri de membru ales în CSM - în timp ce, prin hotărârea contestată de AMR, judecătorilor de la tribunale le este rezervat un singur loc, situaţia fiind identică în cazul procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale. În fine, conform prevederilor legale citate, pentru procurorii de la Parchetul de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetul Naţional Anticorupţie este rezervat un loc de membru ales în CSM, care însă nu este prevăzut în componenţa Consiliului stabilită de anunţul emis de CSM, arată AMR.

Totodată, Asociaţia invocă şi regulamentul Consiliului, în care se arată că "mandatul judecătorului sau procurorului nou ales se exercită pe perioada rămasă din mandatul judecătorului sau procurorului pe care îl înlocuieşte".

"În acest context legal, sunt greu de explicat, în afara intereselor personale ale membrilor săi, motivele pentru care CSM a ales să organizeze alegeri numai pentru o parte dintre locurile pe care legea le prevede în componenţa Consiliului, în timp ce pentru celelalte instituie o stare de permanenţă a mandatului în beneficiul unora dintre membrii săi", se arată în comunicatul de vineri al AMR.

De asemenea, Asociaţia Magistraţilor din România protestează ferm împotriva "modului în care CSM înţelege să se folosească de atribuţiile instituţiei, în condiţiile în care miza acestor jocuri electorale este tocmai organismul chemat să garanteze independenţa justiţiei şi reaminteşte totodată recomadarea Comisiei Europene de a asigura o tranziţie corectă din punct de vedere legal către un nou Consiliu Superior al Magistraturii (prin noul Consiliu înţelegând toate locurile eligibile), respectând cerinţele legii privind eligibilitatea candidaţilor".

În final, Asociaţia cere Consiliului revenirea asupra hotărârii de joi şi revocarea ei, precum şi declararea ca eligibile a tuturor locurilor prevăzute de lege pentru noul CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, la sfârşitul lunii mai, cu majoritate de voturi, că trei dintre membrii aleşi ai actualului Plen îşi pot finaliza mandatele în noul Consiliu, având în vedere că au avut mandate mai mici de şase ani, cât prevede legea.

Astfel, vicepreşedintele CSM, Graţiana Isac, dar şi procurorul Bogdan Licu şi judecătorul Ana Maria Lăbuş îşi vor continua mandatele şi în noul Consiliu, pentru că au fost aleşi mai târziu, ei înlocuind alţi magistraţi, astfel că, la finalul mandatului actualului CSM, ei şi-au îndeplinit funcţiile pe o durată mai  mică de şase ani.