Amnesty analizează impactul măsurilor de austeritate din România asupra grupurilor vulnerabile

Unul dintre aspectele analizate în raportul Amnesty pentru anul 2010 îl reprezintă impactul măsurilor de austeritate impuse de autorităţi. În 19 mai, circa 40.000 de persoane au participat la cel mai mare protest de după căderea lui Nicolae Ceauşescu, în 1989. Bugetarii, inclusiv profesori şi angajaţii de sectorul sănătăţii, pensionari şi mame au manifestat împotriva măsurilor de austeritate decise de Guvern, Fondul Monetar Internaţional şi UE, pentru a contracara efectele crizei economice. Programul prevede o reducere cu 25% a salariilor din sectorul public, cu 15% a pensiilor, precum şi scăderea ajutoarelor sociale.

Amnesty International aminteşte că, în iulie, Guvernul a redus capacitatea sau a dizolvat mai multe agenţii însărcinate cu promovarea egalităţii de şanse şi lupta împotriva discriminării.

În luna august, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD) a avertizat că măsurile de austeritate ar putea avea un impact negativ asupra situaţiei majorităţii grupurilor vulnerabile şi a cerut adoptarea unor măsuri care să asigure protecţia acesturi grupuri de efectele crizei.

Un protest neautorizat al ofiţerilor de poliţie faţă de scăderea salariilor a dus la demisia ministrului român de Interne în luna septembrie. În octombire, Guvernul a câştigat un vot de încredere, pentru a doua oară în patru luni.

Discriminare - romi

În pofida protestelor ONG-urilor, romii continuă să fie victimele unei discriminări pe criterii etnice, inclusiv la cel mai înalt nivel al discursului politic. Ministrul de externe a vorbit despre "legături între infracţionalitate şi comunitatea romă" şi s-a referit la o rată "naturală" de delicvenţă în rândul romilor.

În noiembrie, în cursul unei vizite în Slovenia, preşedintele Traian Băsescu s-a referit la romi ca "delicvenţi" şi a subliniat că sunt "dificil de integrat", acuzându-i că nu sunt dispuşi să muncească.

În decembrie, Guvernul a prezentat Parlamentului o propunere legislativă pentru a schimba numele oficial al minorităţii rome în "ţigani". ONG-urile au protestat, deoarece numele "ţigan" are conotaţii peiorative şi stigmatizează comunitatea.

În ceea ce priveşte percepţia mai amplă în societate, un sondaj realizat de Institutul român pentru evaluare şi strategie în luna octombrie a arătat că 67% dintre români nu ar accepta un rom în familia lor.

În august, CERD şi-a exprimat îngrijorarea că romii sunt în continuare victimele discriminării rasiale în ceea ce priveşte accesul la educaţie de calitate, la locuinţe, asistenţă medicală şi locuri de muncă.

România a fost criticată pentru că nu a adoptat legislaţia necesară pentru a-şi îndeplini angajamentele privind situaţia romilor.

ONG-ul Decade Watch a conchis în aprilie că acest eşec a rezultat din lipsa de voinţă politică. La rândul său, ONG-ul Agenţia pentru Dezvoltare Comunitară Împreună a afirmat în februarie că implementarea strategiei naţionale privind romii este inadecvată, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru măsuri la nivel judeţean şi lipsei de indicatori care să permită monitorizarea diferitelor organisme implicate.

Dreptul la educaţie

În replică la plângerile împotriva segregării elevilor romi, Ministerul Educaţiei a emis un ghid intern în martie. El vizează inspectoratele, grădiniţele, directorii de şcoli şi profesorii şi impune un set de reguli pentru prevenirea şi eliminarea segregării elevilor romi în sistemul educaţional.

În mai, Curtea de Apel din Craiova a confirmat decizia unei instanţe inferioare potrivit căreia o elevă romă era discriminată de profesor şi a mărit despăgubirile acordate de la 360 la 10.000 de euro. În 2007, profesorul refuzase să o lase pe elevă să participe la ore.

Dreptul la locuinţă

În august, comitetul CERD a cerut României să faciliteze accesul romilor la locuinţe şi să evite exproprierea şi evacuările forţate fără alternativă de găzduire. 75 de romi, evacuaţi forţat de autorităţile din Miercurea Ciuc în 2004, au continuat să locuiască în barăci de metal lângă o staţie de epurare a apei uzate la marginea oraşului, în condiţii de supraaglomerare şi lipsa unor facilităţi sanitare adecvate. La 10 iunie, primarul adjunct din Bara Mare a anunţat un plan de evacuare a 200 de familii de romi şi demolarea locuinţelor lor. Potrivit ONG-urilor locale, unele familii au primit notificarea în februarie, dar operaţiunea nu a fost demarată, din cauza vremii.

Tortura şi alte rele tratamente

Temerile legate de implementarea inadecvată a interzicerii torturii şi altor rele tratamente persistă, mai ales pentru că nu s-a reuşit interzicerea, în Codul Penal reformat, a folosirii dovezilor strânse prin tortură sau alte rele tratamente.

În august Comitetul CERD a notat forţa excesivă şi relele tratamente aplicate de către poliţişti împotriva minorităţilor, mai ales romilor.

În iunie, CEDO a decis că România a încălcat interzicerea torturii în cazul lui Dragoş Ciupercescu, reprezentat de Comitetul Helsinki România. (APADOR-CH). În 2003, aflat în arest înainte de proces, bărbatul a fost percheziţionat la pielea goală de către gardieni şi ţinut într-o celulă cu nouă paturi alături de alţi 19 deţinuţi.

Contraterorism şi securitate

În februarie, un studiu ONU asupra detenţiilor secrete a conchis că un avion din programul CIA de transferuri extraordinare a zburat din Polonia în România la 22 septembrie 2003. În replică, autorităţile au recunoscut că mai multe avioane folosite de CIA au făcut opriri în Romînia, dar au negat că avioanele transportau prizonieri sau că ţara ar fi găzduit vreo închisoare secretă.