Congresul american în exerciţiu va fi reînnoit prin voturile a aproximativ 200 de milioane de americani, la alegerile din 7 noiembrie.

Preşedintele va fi privat, însă, de majoritate, în cazul în care 20 de fotolii vor trece de la republicani la democraţi, în urma alegerilor din 7 noiembrie, când americanii vor trebui să-i voteze pe cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi pe 33 dintre cei 100 de senatori. Un număr de 36 de funcţii de guvernator vor fi, de asemenea, miza unor scrutine ce se vor desfăşura la nivelul statelor americane.

Partidul Republican deţine, în prezent, 230 de fotolii în camera inferioară a Congresului, faţă de 201 ce aparţin democraţilor, plus un independent care votează, în general, cu aceştia din urmă. Un număr de trei fotolii sunt vacante, din care două în urma demisiei unor republicani. Republicanii ocupă 55 de locuri în Senat, din totalul de 100.

Ar fi suficient ca 15 fotolii din Camera Reprezentanţilor să treacă de la republicani la democraţi, pentru ca aceştia din urmă să obţină majoritatea camerei inferioare a Congresului, pentru prima dată după 1994. Democraţii trebuie să câştige, de asemenea, cel puţin şase fotolii în plus în Senat pentru a obţine majoritatea.

Electoratul american alege câte o treime dintre senatori şi toţi membrii Camerei Reprezentanţilor la fiecare doi ani. Alegerile parlamentare din 7 noiembrie găsesc electoratul american profund divizat, partizanii administraţiei Bush fiind apatici, iar cei ai opoziţiei foarte nemulţumiţi după şase ani fără nicio influenţă asupra puterii.

În consecinţă, sondajele prezic unanim ascensiunea democraţilor şi par chiar să contureze din ce în ce mai clar preluarea controlului asupra Camerei Reprezentanţilor de către aceştia, pentru prima oară după 12 ani.

Climatul este foarte diferit de cel din toamna anului 2004, indecis până la anunţarea realegerii lui George W. Bush, cu majorităţi consolidate în Senat şi Camera Reprezentanţilor.

Un fapt este însă comun: interesul ridicat suscitat de campania electorală (51% dintre americani urmăresc dezbaterile, potrivit Institutului Pew), pe fondul războiului din Irak. Acest aspect pare să anunţe o rată de participare neobişnuit de ridicată, mai ales pentru un scrutin de la jumătatea mandatului.

Însă această mobilizare este în special în avantajul democraţilor, potrivit Institutului Pew, care subliniază că electoratul acestora este mai motivat.

Hillary Clinton, fostă primă doamnă a Statelor Unite, ar urma să obţină uşor realegerea în funcţia de senator al statului New York, deschizându-i-se astfel calea unei eventuale curse pentru Casa Albă în 2008.

Sondajele sunt unanime: scrutinul de la 7 noiembrie se anunţă o cvasiformalitate. Potrivit unei anchete a Universităţii Quinnipiac, Hillary ar urma să obţină 65% din voturi, faţă de 30% pentru republicanul John Spencer, fost ales local mai puţin cunoscut marelui public şi susţinător ferm al războiului din Irak

Ziarele califică dezbaterile televizate dintre cei doi rivali drept o "repetiţie" pentru prezidenţiale a lui Hillary, în vârstă de 59 de ani. Senatoarea respinge însă speculaţiile. "Mă concentrez asupra acestor alegeri", a declarat ea, la o dezbatere. "Oamenii vorbesc...Sunt flatată, dar nu am luat nicio decizie", a subliniat ea.

Semnalele totuşi nu lipsesc. Hillary a strâns fonduri mult mai mari decât cele necesare pentru un buget de campanie senatorială şi are o echipă numeroasă, condusă de soţul său, fostul preşedinte Bill Clinton. De luni de zile ea s-a impus ca unul dintre cei mai vehemenţi critici ai administraţiei Bush în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului, deficitul, Coreea de Nord, Irakul, cerând demisia secretarului apărării şi o "nouă direcţie pentru America".