Iniţial, vina a fost aruncată asupra castraveţilor importaţi din Spania în Germania, dar acum oficialii recunosc faptul că nu ai nici cea mai mică idee cu privire la care anume dintre legume ar fi sursa îmbolnăvirilor.
E.coli nu trebuie să reprezinte, însă, singurul motiv pentru care ar trebui să fim vigilenţi, din seră şi până în farfurii legumele din salată având un drum lung şi plin de secrete înspăimântătoare.
Salata de legume conţine foarte multă apă, de aceea are şi atât de puţine calorii. Castraveţii conţin 96% apă, iar salata (leguma) are 95% apă, aşa că pentru a cultiva aceste plante este nevoie de o alimentare constantă cu apă. Dacă apa respectivă este contaminată, există pericolul ca bacterii letale, precum E.coli, Listeria, Salmonella sau Campylobacter (toate trăiesc în intestinele animalelor de la ferme) să ajungă nu numai pe plante, dar pot trăi în celulele legumelor până când cineva le mănâncă. În acest caz, nici măcar spălatul legumelor nu ajută.
Este perfect legal să împrăştii pe câmp dejecţiile de la păsări, porci sau chiar de la oameni, ca fertilizator, dar trebuie să fi fost tratate anterior (de exemplu, compost timp de câţiva ani). Este ieftin, prin urmare foarte popular printre fermieri. Acest proces ar trebui să ucidă toate bacteriile periculoase. Dar dacă compostul nu a fost lăsat de ajuns, sau dacă dejecţiile animale ajung din greşeală în apa freatică, din cauza ploilor, întreaga recoltă poate fi contaminată, iar acest lucru se întâmplă mai des decât ne imaginăm.
Cele mai multe legume din salată sunt cultivate în sere. Odată cu creşterea în popularitate a solariilor, în anii ’90, nivelul de pesticide din legume a crescut alarmant.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M